Insulina Insulatard: final de drum în România

Cuprins: insulina Insulatard, retragere din România, 2011. Scurt istoric al insulinei NPH, argumente pentru alegerea unui tip de insulină.

Firma Novo Nordisk, producătoarea preparatelor de insulină Actrapid, Insulatard, Mixtard, NovoMix, Novorapid si Levemir, a început în 2011 demersurile pentru retragerea din farmacii a preparatului Insulatard. Această modificare nu are la bază probleme medicale, ci este un plan elaborat de firma de insulină pentru România, ca strategie pe următoarea perioadă, preparatul existând în continuare în celelalte ţări. Pacienţii in tratament cu Insulatard vor fi îndrumaţi de medicii specialişti diabetologi cu privire la tratamentul viitor, nefiind necesară prezentarea la medic pentru acest motiv, până la noua reţetă de insulină (peste 3 luni, în cazul reţetelor eliberate în ultima perioadă).

Insulatard este o insulină umană NPH, denumită în rândul pacienţilor “insulină lentă” sau cu durată lungă de acţiune, iar în rândul specialiştilor “insulină intermediară”. Insulatard s-a administrat de-a lungul timpului cu seringi, dispozitive preumplute (NovoLet) sau cu stilouri de insulină reîncărcabile (“pen”-uri), generaţiie NovoPen de la 1 la generaţia actuală, NovoPen4 (foto).

Scurt istoric şi terminologie

Insulina NPH, preparat din categoria căruia face parte şi insulina Insulatard, a fost creată în 1936 prin adăugarea, la insulina porcină din acea perioadă, a unei substanţe numite protamina (P-ul din NPH). H-ul din acronimul NPH este iniţiala numelui cercetătorului danez Hans Christian Hagedorn, fondatorul laboratorului Nordisk şi inventatorul insulinei NPH, iar ‘N’-ul din denumire desemnează caracterul neutru al insulinei (Neutral Protamine Hagedorn). Insulinele NPH se utilizează şi în zilele noastre, fiind produse în prezent prin tehnologie ce utilizează ADN-ul recombinant, utilizând ca multiplicator drojdia de bere (Saccharomyces cerevisiae). Spre deosebire de insulinele bovine şi porcine utilizate în trecut, insulina umană produsă prin tehnologie ADN este identică cu insulina produsă de pancreasul uman. Adausurile din preparate, precum şi combinarea tipurilor de insulină explică diferenţele de acţiune dintre insulinele umane. Există şi generaţii mai noi decât insulinele umane, denumite analogi de insulină, care prezintă diferenţe de structură faţă de insulina umană, diferenţe create în laborator pentru a obţine profilul de acţiune dorit. Din acest punct de vedere, reunind insulinele umane şi analogii de insulină, în prezent există insuline ultrarapide, rapide, intermediare şi lente, sub forma unui produs unic (insulină monofazică) sau a unei combinaţii între două insuline (insulinele bifazice, denumite ‘insuline premixate’, constând în amestecuri gata preparate între două tipuri de insulină, de obicei o insulină rapidă sau ultrarapidă şi una intermediară sau lentă, în diferite proporţii).

Alegerea insulinei

Alegerea insulinei este o decizie medicală complexă, care ţine cont de particularităţile, atât medicale (legate nu doar de glicemie, ci de bolile prezente, rezultatul analizelor), cât şi de viaţă (inclusiv posibilităţile de administrare) ale persoanei cu diabet. Contrar aşteptărilor generale, nu există insuline mai bune sau insuline mai rele, ci există numeroase preparate (în prezent 16 preparate comerciale de insulină), care se potrivesc în mod diferit persoanelor. Există persoane la care se obţin rezultatele dorite cu o singură injecţie de insulină, precum există şi persoane care fac 4 injecţii de insulină iar rezultatele sunt dezamăgitoare. Acest fapt nu se datorează in niciun caz insulinelor, ci doar unei insuficiente adaptări a tratamentului, ceea ce presupune nu doar intervenţia medicului ci şi cooperarea activă a pacientului, pornind de la respectarea regimului alimentar şi măsurarea glicemiilor, până la adaptările de doze, după un plan bine înţeles de pacient. Motivele pentru care se alege un tratament sau altul trebuie discutate la consultul de diabet, iar medicul diabetolog va alege întotdeauna tratamentul cel mai potrivit pentru pacient, care poate fi cu o singură injecţie sau cu mai multe, strict în funcţie de nevoile şi de obiectivele urmărite. În general, orice tratament de diabet, inclusiv tratamentul cu insulină, are ca principal scop reducerea la minimum a riscului de complicaţii, ceea ce, desigur, este de dorit pentru orice persoană, inclusiv pentru pacienţii care refuză insulina din motive de temeri, uneori nu foarte bine formulate.

Autor: dr. Adrian Copcea, medic specialist diabetolog, Cluj-Napoca
Publicat: 9 mai 2011, Copyright @NutritionistCluj.Ro

erwin ::: comentariu pe forum :

D-nul doctor Copcea si eu sant diabetic,dar incerc sa ma mentin undeva la valori de 95-177,fac actrapid de2 ori pe zi,dim 16unt,amiaza 14unt,iar seara 18 de mixtard,nu stiu as putea renunta sa nu mai fac la amiaza si sa fac numai dim si seara,am facut recent analizele si mi-au spus ca sant f bune,va multumesc
Dr. A. Copcea ::: comentariu pe forum :

@Ervin Nu ati precizat ce varsta aveti si ce tip de diabet. In general se poate elimina acea injectie daca insulina care actioneaza lent (in cazul dumneavoastra, componenta “lenta” a mixtardului ) actioneaza bine si pe orele dupa amiezii, si daca masa de pranz cuprinde foarte putini hidrati de carbon (glucide). Ceea ce se poate discuta este modificarea tratamentului cu alte insuline, ceea ce poate face doar medicul dumneavoastra diabetolog. Este posibila o schema de insulina care sa cuprinda tot 3 injectii, dar altfel distribuite: o injectie lenta seara, si 2 injectii, dimineata si seara, de insulina rapida, cu conditia ca masa de pranz sa fie saraca in glucide. Ma bucur ca analizele sunt bune, si va multumesc pentru intrebare, ramane sa discutati si cu medicul dumneavoastra diabetolog, dar este de stiut ca modificarea schemei de insulina presupune si a va obisnui cu alte reguli noi, dedicate unei scheme noi de tratament. O seara frumoasa!
Catalina ::: comentariu pe forum :

Buna seara!
As avea si eu o intrebare in legatura cu cele prezentate in articol. Imi puteti spune, va rog, daca exista pe piata din Romania o insulina similara Insulatard-ului in ceea ce priveste efectele asupra glicemiei? Practic, care ar fi cel mai potrivit produs de acest tip care ar putea inlocui fara probleme aceasta insulina in tratamentul contra diabetului?
Dr. A. Copcea ::: comentariu pe forum :

@Catalina. Insulinele similare cu Insulatardul se numesc: INSUMAN BASAL si HUMULIN N. In functie de pacient, se poate avea in vedere si o insulina de generatie mai noua, respectiv LANTUS sau LEVEMIR, dintre insulinele cu durata lunga de actiune. Medicul va va ghida catre una din aceste 4 insuline.
Nedelcu Simona ::: comentariu pe forum :

Am citit un articol intitulat Insulina Lantus monitorizată, în care se arată că anumite studii efectuate în străinătate au pus în evidență fapătul că acest tip de insulină ar fi generator de cancer. Este adevărat că articol este mai vechi, cam din 2005, dar privesc cu teamă deoarece și eu fac Lantus de 1 an și nu știu ce să cred, mă refer la o perioadele ce vor urma.
Dr. A. Copcea ::: comentariu pe forum :

@Simona Nedelcu. Intr-adevar, au existat anumite date, pe care noi medicii diabetologi le-am parcurs si discutat la mari congrese internationale, si aceste date sunt extrem de complexe, si doar in stadiu de ipoteze. Suspiciunile au plecat de la o rata mai mare a unui tip de cancer la soareci, numit histiocitom, dar aparut doar la locul injectiei insulinei. ulterior, alte cercetari au aratat ca exista o legatura intre un mediator numit IGF-1 si toate tipurile de insulina, iar cercetarile au demonstrat ceva ce se stia deja, si anume ca toate insulinele sunt hormoni care stimuleaza dezvoltarea anumitor linii celulare, prin urmare, si demonstrat in laborator, si a anumitor celule in anumite tipuri de cancere. De aici insa nimeni nu a putut ajunge la vreo concluzie legata de riscul de cancer al insulinelor (nu doar al insulinei Lantus), pana in prezent. Aceste riscuri, daca se dovedesc reale, din punct de vedere statistic, aceasta nu inseamna in niciun caz ceva pentru o persoana anume (cum ati fi dumneavoastra). Concluzionand, acestea sunt date de discutat cu mare finete stiintifica, si niciun medic diabetolog nu v-ar schimba insulina bazat pe aceasta ipoteze. Eu personal prescriu Lantus tuturor persoanelor carora consider ca li se potriveste acest tip de insulina, si, daca ati fi in urmarirea mea, nu v-as modifica tratamentul. Despre ce putem afla in viitor, nu stim niciodata, exista spre exemplu si surprize extrem de placute, spre exemplu faptul ca un antidiabetic larg utilizat (metformin) s-a dovedit anti-canceros.