Nutriţia bebeluşului şi copilului mic

♦ Alimentaţia exclusivă la sân este recomandată pentru primele 6 luni, când laptele matern asigură toate substanţele nutritive necesare.

♦ Perioada care urmează, alimentaţia mixtă (adăugarea de alimente suplimentar faţă de laptele matern, prin diversificare), trebuie să ţină cont de anumite particularităţi biologice: stadiul de dezvoltare a tubului digestiv, inclusiv dentiţia şi masticaţia, nevoile particulare legate de creştere, avantajele şi dezavantajele diferitelor alimente.

♦ Principalele recomandări ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii cu privire la nutriţia copilului mic sunt:

◊ alimentaţia exclusivă la sân pentru primele 6 luni asigură în mod optim necesităţile copilului (nutriţionale, biologice – inclusiv apărare antiinfecţioasă, reducerea riscului de boli cronice etc.);

◊ diversificarea (alimentaţia complementară) se recomandă în jurul vârstei de 6 luni, menţinând în continuare alăptarea ca principală sursă de lapte, pe cât posibil;

◊ laptele de vacă ca atare nu este recomandat înaintea vârstei de 12 luni, dar poate fi folosit în prepararea alimentelor de diversificare în lunile 6-9, şi, ca băutură, treptat începând cu lunile 9-12; este indicat laptele integral, şi nu cel degresat (nerecomandat înainte de vârsta de 2 ani)

◊ se recomandă alimentele cu densitate energetică peste 100 kcal/100 g (alimentele cu puţine calorii nefiind indicate datorită impactului asupra aportului caloric total);

◊ alimentele de diversificare sunt constituite din alimente de tranziţie (alimente special preparate pentru nutriţia copilului) şi alimentele de familie (cele care se consumă în mod obişnuit de toată familia)

◊ alimentele de tranziţie se introduc în următoarea succesiune:

-piureuri (de morcovi, banane, cartofi, carne fiartă, ficat) în luna 4-7;

-alimente tocate (carne, ficat, legume şi fructe tăiate, gătite sau crude), pâine, cereale în luna 7-12;

◊ alimentele care se consumă obişnuit în familie se introduc între 1 şi 2 ani

-aportul de proteine trebuie să fie suficient din punct de vedere cantitativ (evitându-se, în acelaşi timp, regimurile hiperproteice) şi calitativ (aport echilibrat de aminoacizi, aport suficient de aminoacizi esenţiali)

-grăsimile nu trebuie să lipsească, dar nici să fie în exces (30-40% din calorii este indicat să provină din grăsimi)

-dulciurile cu zahăr nu trebuie să aducă mai mult de 10% din caloriile totale zilnice

◊ în ţările în care rahitismul reprezintă o problemă de sănătate publică, se indică suplimentarea cu vitamina D şi creşterea expunerii la soare; în ţările cu rată mare de boli infecţioase, se indică evaluarea deficitului de vitamina A la nivel de populaţie; în ţările în care deficitul de iod reprezintă o problemă de sănătate publică, se indică adăugarea iodului în sarea de bucătărie

◊ pentru prevenirea deficitului de fier şi a anemiei feriprive (frecvente la vârsta de 1-3 ani), se recomandă ca diversificarea, la 6 luni, să includă alimente bogate în fier: ficat, carne, peşte, mazăre, fasole; ceaiul (verde, negru etc.) şi cafeaua nu sunt recomandate înaintea vârstei de 2 ani; după această vârstă, se recomandă ca acestea să nu fie consumate la mese; laptele de vacă integral nu trebuie introdus înainte de 9 luni, pentru că acesta scade absorbţia fierului;

◊ alimentele prea sărate trebuie evitate;

◊ în perioada copilăriei, consumul de zahăr, dulciuri şi sucuri cu zahăr, trebuie limitate pentru a preveni cariile;

◊ recomandările privind siguranţa şi igiena alimentului sunt valabile pentru toate grupele de vârstă.

Cuvinte cheie: alimentatie sanatoasa, bebelusi, sugari, copii, lapte de vaca, diversificare, 4, 6, 7, 9, 12, 1 an, 2 ani, 3 ani, zahar, piure, cereale, ficat, fier, proteine, grăsimi, vitamina D

top