trafic.ro ranking

trafic.ro Nutriţia adolescentului: constatări | Nutritionist Cluj

Nutriţia adolescentului: constatări

Adolescenţa se defineşte ca perioada de dezvoltare fizică şi psihologică de la debutul pubertăţii până la maturitate.

Ea poate fi împărţită în 3 perioade:

-pubertatea (adolescenţa timpurie): 11-14 ani

-adolescenţa propriu-zisă, „medie”: 15-17 ani

-adolescenţa târzie: 18-21 ani.

La rândul lor, aceste perioade caracterizează în mod inegal adolescenţii, vârstele de parcurgere a diferitelor stadii fiind diferite. Pentru pubertate se definesc mai multe stadii ale parcurgerii maturizării – definite prin caracteristici ale organelor genitale externe, pilozităţii (la băieţi) şi sânilor (fete). Clasificarea se numeşte Tanner, şi cuprinde 5 stadii. Similar acestei perioade, şi celelalte etape ale adolescenţei sunt parcurse diferit individual, cu diferenţe specifice sexelor (fetele se maturizează cu 2 ani mai repede decât băieţii).

În acord cu aceste modificări, există necesităţi nutriţionale diferite, legate de universul hormonal specific perioadei, care înseamnă creştere şi dezvoltare fizică şi psihologică, maturizare sexuală, inclusiv apariţia ciclurilor (cu impact asupra nevoilor de fier), dispoziţia grăsimii în funcţie de profilul hormonal şi alte modificări biologice, dar şi impactul deosebit al factorilor externi (anturaj, mass-media, familie) asupra obiceiurilor alimentare. Următoarele caracteristici ale alimentaţiei adolescenţilor sunt constatate în practică, prin comparaţie cu recomandările nutriţionale:

-consum crescut de zahăr (dulciuri, sucuri dulci);

-consumul crescut de grăsimi (în particular prin gustări – cu sau fără zahăr);

-consumul crescut de grăsimi saturate;

-consumul scăzut de fibre alimentare (unde consumul recomandat este „vârsta + 5”grame/zi;

-consum adecvat de colesterol alimentar, vitamina C acid folic;

-consum scăzut de calciu, fier, zinc şi vitamina E la adolescente;

-consum corespunzător de vitamine şi minerale la adolescenţi de sex masculin;

-consum scăzut de cerealiere, în particular sortimentele integrale;

-consum scăzut de fructe şi legume;

-omiterea unor mese, în principal micul dejun (in special la adolescente), prezenţa gustărilor în momente nefiziologice;

Aceste particularităţi nutriţionale ale perioadei de adolescenţă au numeroase explicaţii psiho-sociale (inclusiv familiale), ce includ anumite tipare specifice stilului de viaţă modern: consumul de alimente fast-food, sucuri dulci, dulciuri concentrate, gustări (de tip snacks, chips etc.). Numeroase categorii de alimente bogate în calorii şi sărace în substanţe nutritive corespund termenului de ‚junk-food’ (termen greu adaptabil limbii române, ‚junk’ = gunoi, deşeuri), ce caracterizează o parte importantă a alimentaţiei adolescentului.

În raport cu acest tipar alimentar, şi cu particularităţile psihologice ale perioadei, există o serie de riscuri nutriţionale frecvente in adolescenţă:

-consum crescute de calorii -> suprapondere şi obezitate;

-presiuni legate de aspectul fizic imaginii corpului -> diete, regimuri inadecvate, tulburări de comportament alimentar;

-aport insuficient de substanţe nutritive -> deficit de fier, anemii;

-aderenţa la un ‚vegetarianism’ greşit înţeles sau aplicat -> deficite de vitamine şi minerale;

-alergii alimentare.

Deficienţelor nutriţionale, frecvent întâlnite, li se adaugă alţi factori de risc ce ţin de stilul de viaţă, cu un impact negativ asupra stării generale de sănătate: sedentarismul, fumatul, consumul de alcool.

Aceste constatări generale sunt baza recomandărilor nutriţionale pentru adolescent, recomandări care în primul rând au rolul de a corecta defectele legate de alimentaţie şi stil de viaţă la nivel individual, şi, consecutiv, de a ajuta la apropierea de o alimentaţie care să respecte regulile generale ale alimentaţiei sănătoase, cu adaptările specifice nevoilor nutriţionale ale perioadei.

Cuvinte cheie: alimentatie, adolescenta, constatari, riscuri, junk food, gustari, mic dejun



FORUM SI COMENTARII (nu necesita inregistrare)

top
free counters