trafic.ro ranking

trafic.ro Compoziţia laptelui matern | Nutritionist Cluj

Compoziţia laptelui matern

Caracteristicile laptelui matern îl recomandă, din multe puncte de vedere (manţionate în articolul „beneficiile alăptării”) ca aliment ideal pentru sugar. Acest atribut se datorează atât componentelor nutritive (grăsimi, glucide, proteine, apă, minerale, vitamine), cât şi celor non-nutritive care contribuie la creşterea şi sănătatea copilului: factori antimicrobieni, factori de creştere, hormoni şi enzime.

Compoziţia laptelui variază în funcţie de numeroşi parametri, de la categorii mai largi (populaţii/rase) până la categorii mai puţin largi (caracteristici individuale – vârstă, numărul sarcinii; perioada de lactaţie, tiparul temporal al lactaţiei, anotimp; alimentaţia mamei). Variaţiile de compoziţie sunt minime în ce priveşte cantitatea totală de macronutrienţi (grăsimi, proteine, glucide – respectiv lactoză), în schimb alimentaţia şi suplimentarea pot influenţa anumite componente (tipul grăsimilor, vitaminele hidrosolubile). După primele 6 luni, laptele nu mai furnizează toate substanţele necesare copilului, dar în cadrul unei alimentaţii mixte (ce cuprinde şi alte alimente), poate încă să ofere beneficii, până la 12-24 luni.

Componentele laptelui matern sunt prezentate, sintetic, în continuare:

Grăsimile. Laptele matern este un „produs” cu 4.2% grăsime (4.2 g la 100 ml, reprezentând ~50% din conţinutul uscat). Grăsimile din laptele matern au un rol deosebit de important în dezvoltarea sistemului nervos, intelectului şi vederii. Acizii graşi din componenţa laptelui matern sunt polinesaturaţi omega-6 (acid linoleic, acid arahidonic), omega-3 (acid linolenic, docosahexaenoic – DHA), mononesaturaţi (oleic) şi saturaţi (palmitic). Chiar şi acizii saturaţi (a căror prezenţă este discutată în termeni de „limitare” în nutriţia adultului) au un rol pozitiv bine determinat în laptele matern: acidul palmitic, prezent în jumătate din trigliceridele din laptele matern, are rolul de a creşte biodisponibilitatea laptelui, inclusiv a elementelor minerale. Conţinutul de colesterol din laptele matern are, se pare, rolul de a promova metabolizarea colesterolului în perioada de adult (fapt susţinut de proporţia mai mare a persoanelor cu hipercolesterolemie în rândul celor care au beneficiat mai puţin de alăptare). Moleculele de grăsime au diferite dimensiuni, globulele din laptele matern fiind mai mici şi mai digerabile comparativ cu alte tipuri de lapte, în plus prezenţa unei enzime (lipaze) favorizează prelucrarea lor biologică.

Glucidele. Rolul glucidelor din lapte este, în primul rând, energetic. Lactoza (dizaharid compus din glucoză şi galactoză) este principalul glucid din compoziţia laptelui matern (7 g/100 ml, respectiv 37% din substanţa uscată), cantitaţi mici de carbohidraţi din categoria oligozaharidelor (0.5 g/100 ml) completând componenta glucidică. Cantitatea de lactoză este mai mare în laptele matern comparativ cu laptele de vacă (3.8 g/100 ml), motiv pentru care, în formulele bazate pe lapte de vacă se adaugă lactoză.

Proteinele. Proteinele din laptele matur sunt prezente sub forma de cazeină şi zer (în proporţie de 40% / 60%). Pe parcursul parcurgerii diferitelor tipuri de lapte (colostru: primele 5 zile, lapte de tranziţie: ziua 6-14, lapte matur: după ziua 14), compoziţia şi tipul proteinelor se modifică (ponderea proteinelor în colostru fiind de 5 ori mai mare decât în laptele matur). De asemenea, proporţia cazeină/zer este ideală în laptele matern. Comparativ, proporţia de cazeină este mai mare în laptele de vacă, fapt ce îi conferă o digestibilitate mai mică (cazeina este mai greu digerabilă, în timp ce zerul este mai uşor digerabil). Proteinele joacă numeroase roluri: imunologice (imunoglobulina A secretorie – IgA din zer), antiinfecţioase (lactoferina din zer), nutriţionale (lactoferina contribuie la absorbţia fierului), digestive (enzimele) etc.

Vitaminele şi mineralele. Laptele matern este combinaţia perfectă de substanţe nutritive, motiv pentru care constituie reperul pentru prepararea industrială a „înlocuitorilor de lapte” (formule). Cu toate acestea, există o problemă nutriţională încă puţin înţeleasă: deficitul de vitamina D. Acest deficit al laptelui matern nu este o situaţie unică, nutriţia contemporană documentând deficitul de vitamină D în cazul unor categorii largi de populaţie: persoanele care trăiesc la altitudine, în zone poluate sau cu condiţii meteo nefavorabile (cer acoperit), persoanele cu anumite particularităţi vestimentare (din motive de ex. religioase) care reduc expunerea pielii la soare, vârsnicii, persoanele obeze, persoanele cu diabet, persoanele cu pielea închisă la culoare etc. În acord cu tendinţele nutriţiei moderne, s-a trecut în 5 ani de la modificarea nivelului recomandat de vitamina D pentru copii de la 200 UI/zi, începând cu primele 2 luni, la 400 UI/zi, începând cu primele zile (Asociaţia Pediatrilor Americani, 2008). Pentru a atinge acest necesar, este obligatorie suplimentarea, laptele matern conţinând doar 25 UI vitamina D/litru (producţia lactată fiind estimată în medie la 750 ml/zi). Posibilitatea excesului de vitamina D prin suplimentare (o situaţie nu foarte rară) impune avizul medicului cu privire la administrarea vitaminei D.

Situaţia vitaminei D nu se constată şi în cazul calciului, care, indiferent de alimentaţia mamei, se află întotdeauna în cantităţi normale în laptele matern. Cercetările ştiinţifice au eşuat, din nou paradoxal, în a demonstra că o mai bună nutriţie se corelează cu o mai bună calitate a laptelui. Mai mult, anumite suplimentări au determinat adaptarea compensatorie a conţinutului laptelui (de ex. suplimentarea alimentaţiei mamei cu zinc a scăzut conţinutul de zinc din lapte), sau absenţa oricărei variaţii (triplarea aportului de calciu în alimentaţia mamei nu a modificat deloc conţinutul de calciu al laptelui). De asemenea, cantitatea de minerale şi vitamine, în absolut, nu reflectă în sine calitatea laptelui, întrucât compoziţia laptelui uman permite, chiar la cantităţi mai mici în comparaţie cu laptele altor specii, o mai bună furnizare a micronutrienţilor către organismul copilului (o mai bună biodisponibilitate).

Cu aceste observaţii, compoziţia laptelui matern, în ansamblul său, constituie un „standard de aur” pentru producţia de înlocuitori de lapte: formulele, şi un termen de referinţă obligatoriu în comparaţia cu laptele altor specii.

Cuvinte cheie: lapte matern, compozitie, grasimi, gras, glucide, proteine, calciu, vitamina D, suplimentare



FORUM SI COMENTARII (nu necesita inregistrare)

top
free counters