trafic.ro ranking

trafic.ro Suplimentele în perioada de sarcină | Nutritionist Cluj

Suplimentele în perioada de sarcină

Suplimentele de acid folic inainte de sarcina si in primele 3 luni previn defectele de tub neural la fat. Un aport adecvat de fier, inclusiv prin suplimentare, previne sau trateaza anemia din sarcina. Deficitul de vitamina D la gravida se combate prin expunere la soare si suplimentare in trimestrul 3. Alimentatia si suplimentele sunt principalele modalitati de furnizare a unor cantitati adecvate de vitamine si minerale. 

În perioada de sarcină, atât modificările din organism cât şi legăturile dintre nutriţie şi sănătoatea copilului, impun o atenţie particulară asupra anumitor micronutrienţi, în mod particular cei care presupun riscuri specifice.

Acidul folic, o vitamină de grup B, este recomandat atât în perioada dinainte de concepţie (de la momentul întreruperii contracepţiei) cât şi în primele 3 luni, acidul folic protejând împotriva malformaţiilor (spina bifida sau alte defecte de tub neural).

Acidul folic se găseşte în legumele cu frunză verde (spanac, salată, broccoli), orez brun sau cereale fortificate. În absenţa consumului alimentelor bogate în acid folic, este probabil ca nivelul sanguin să fie scăzut.

Nevoile de acid folic sunt în jur de 200-500 micrograme, suplimentele în perioada de sarcină fiind în general recomandate în doza de 400 micrograme. Doze mari de acid folic (5 miligrame/zi) sunt recomandate în anumite situaţii: antecedente de sarcini cu apariţia defectelor de tub neural, sau prezenţa diabetului zaharat (conform recomandărilor experţillor). Această doză trebuie prescrisă de medic, spre deosebire de doza de 0.4 grame uzuală ca doză de suplimentare.

Dozele mari pot masca deficitul de vitamina B12, cu posibile consecinţe, dar aceste probleme sunt oricum în atenţia medicului la doze peste 1 mg. Dozele sub 1 mg nu pun probleme medicale.

Fierul este necesar în sarcină în cantităţi duble faţă de decât cele furnizate în medie prin alimentaţie, necesităţile mai mari de fier datorându-se volumului sanguin crescut şi nevoilor fetale, la care se adaugă pierderea estimată de sânge la naştere. În absenţa unui consum corespunzător (prin alimentaţie şi suplimentare), stocurile de fier se epuizează uşor, şi apare anemia feriprivă (nivele scăzute de hemoglobină, hematocrit, cu indici eritrocitari şi alte analize care semnalează scăderea rezervelor de fier). Balanţa negativă a fierului este compensată in sarcină printr-o mai bună absorbţie, atât din alimente cât şi din suplimente, dar, în ciuda acestei adaptări biologice, anemia apare foarte frecvent, împreună cu manifestările ei (oboseală, reglare defectuoasă a temperaturii, scăderea imunităţii şi apariţia infecţiilor etc.).

Sursele alimentare de fier sunt carnea, legumele cu frunză verde (spanac, salată, broccoli), leguminoasele gătite (mazăre, fasole boabe), dar şi alimentele îmbogăţite în fier.

Consumul unor alimente influenţează absorbţia fierului: alimentele bogate în vitamina C favorizează absorbţia, în timp ce cafeaua şi ceaiul scad preluarea fierului în organism. În plus, biodisponibilitatea fierului diferă în funcţie de forma sa în alimente, fierul heminic (provenit din hemoglobina animală: carne, peşte) este absorbit mai bine decât fierul non-heminic (prezent în alimentele vegetale: mazăre, fasole sau adăugat în produsele industriale fortificate: cereale). În multe cazuri, este necesară suplimentarea cu fier, care trebuie să fie iniţiată la indicaţia medicului. Dozele prea mari de fier pot determina simptome gastrointestinale (constipaţie, dureri abdominale) şi pot scădea absorbţia altor elemente (zinc, cupru).

Multe instituţii de specialitate recomandă suplimentarea cu fier, în doze mici (30 mg/zi) tuturor femeile însărcinate (CDC, Institutul de Medicină al National Academy of Sciences din SUA). În practică, fiind disponibilă monitorizarea nivelelor de fier şi hemoglobină, medicul ginecolog sau medicul de familie prescriu individualizat suplimentarea cu fier. În sarcină, suplimentarea cu fier se prescrie adesea sub forma combinaţiei cu acidul folic: Maltofer Fol (100 mg Fe activ/0.35 mg folat), Ferretab (50 mg Fe activ/0.55 mg folat), Tardyferon (80 mg Fe sulfat/0.35 mg folat) etc. De menţionat că proporţia de fier elemental (activ) diferă în funcţie de forma chimică: fumaratul de Fe conţine 33%, sulfatul de Fe: 20%, gluconatul de Fe 12% etc.

Calciul şi vitamina D sunt necesare în sarcină atât pentru mamă cât şi pentru copil (în principal pentru dezvoltarea sistemului osos), dar copilul nu dezvoltă deficit de calciu chiar în cazul unui consum deficitar de către mamă.

Sursele clasice de calciu sunt recomandate şi în sarcină: lactatele, unele cereale. Nivelul necesar de vitamina D necesită o expunere adecvată la soare, în particular pentru persoanele cu pielea mai închisă la culoare. Necesarul de vitamina D în sarcină nu este diferit de cel în afara sarcinii (aportul minim fiind de 5 micrograme – echivalent 200 UI/zi), dar de multe ori acest necesar nu este atins, justificând suplimentarea, în special în ultimul trimestru.

Vitamina A este asociată cu riscuri în perioada sarcinii, motiv pentru care se indică evitarea suplimentelor care conţin (şi) vitamina A, şi un consum limitat de alimente care conţin cantităţi mari de vitamina A (ficat, pateuri de ficat, peşte gras).



FORUM SI COMENTARII (nu necesita inregistrare)

top
free counters