trafic.ro ranking

trafic.ro Proteinele şi regimul vegetarian | Nutritionist Cluj

Proteinele şi regimul vegetarian

Unul din reproşurile aduse regimului strict vegetarian (numit şi vegetalian, sau în engleză „vegan”) este absenţa proteinelor complete – adică a celor care conţin toţi aminoacizii esenţiali, în proporţie adecvată prelucrării. Această viziune este contestabilă, prin aceea că dacă lipsesc proteinele complete, nu înseamnă obligatoriu că lipsesc şi aminoacizii esenţiali (cei care trebuie aduşi în mod obligatoriu prin alimentaţie). Ei pot proveni sau nu din aceeaşi proteină (aşa cum se întâmplă în cazul proteinelor de înaltă calitate – care sunt cele de origine animală: carne, lapte, ouă), sau din mai multe proteine vegetale, care îşi compensează reciproc lipsurile. Spre exemplu lizina, unul din cei 9 aminoacizi esenţiali (şi unul din cei 2 aminoacizi „strict esenţiali” – lizina şi treonina, care nu pot fi sintetizaţi nici prin procese de dezaminare/transaminare) se găseşte în cantitate mică în grâu (motiv pentru care în unele ţări se practică şi fortificarea pâinii din grâu cu lizină). Aceasta nu înseamnă că aportul de lizină va fi deficitar, pentru că alimentaţia poate cuprinde alte surse, spre exemplu mazărea şi fasolea. Pe de altă parte, acestea din urmă sunt deficitare în metionină, care se găseşte, la rândul ei, în alte vegetale. Astfel de noţiuni nu trebuie în mod obligatoriu reţinute, pentru că alimentaţia nu este un proces tehnologic, dar trebuie ştiut că aceste compensări reciproce (combinaţiile dintre diferite surse vegetale deficitare în anumiţi aminoacizi esenţiali) pot furniza perfect organismului aminoacizii obligatorii.

Din acest motive, în toate mediile de promovare a alimentaţiei vegetariene se discută despre o alimentaţie diversă, care acoperă astfel de nevoi nutriţionale obligatorii. Dealtfel, alimentaţia vegetariană reflectă un stil de viaţă, care înseamnă mai mult decât eliminarea produselor animale: persoanele care adoptă stilul „vegan” sunt preocupate şi de meniuri, de prepararea alimentelor etc.

Calitatea proteinelor în regimul vegetalian (cel în care se consumă exclusiv produse vegetale, deci nu şi cel ovo-vegetarian sau lacto-vegetarian) este uşor de atins dacă se includ în meniu şi produsele din soia, care conţine proteine de o calitate biologică apropiată de a proteinelor animale. Cât despre regimul lacto sau ovo-vegetarian, nu există nici un fel de problemă privind calitatea proteinelor.

Referitor la cantitatea de proteine, recomandările oficiale de 10-20% proteine ca pondere în raţia calorică sunt uşor de atins printr-un regim vegetarian diversificat. Deşi vegetarienii stricţi (vegetalienii) consumă echivalentul a 10% din calorii sub formă de proteine (mai puţin decât media de 14-18% în populaţia americană ne-vegetariană), această cifră este conformă cu recomandările minime. Aceleaşi recomandări minime, de 0.8 g/kgc proteine, pot fi uşor îndeplinite printr-o alimentaţie vegetariană corect concepută. Dealtfel, acoperirea unor nevoi minime de proteine nu înseamnă că prin creşterea aportului de proteine faţă de minimul recomandat se îmbunătăţeşte şi starea de sănătate, iar în ce priveşte excesul de proteine (de exemplu peste 35% din calorii) acesta are efecte negative cunoscute (osteoporoză, disfuncţii renale etc.).

În concluzie, persoanele care aleg să adere la vegetarianism strict (total) îşi pot acoperi nevoile proteice (implicit de aminoacizi esenţiali) printr-o alimentaţie diversificată, iar cele care adoptă un regim lacto- sau ovovegetarian au în alimentaţie, prin includerea lactatelor si oualor, surse de proteine de cea mai înaltă calitate biologică.

Cuvinte cheie: proteine, regim vegetarian, cantitate, calitate



FORUM SI COMENTARII (nu necesita inregistrare)

top
free counters