trafic.ro ranking

trafic.ro Mituri în nutriţie | Nutritionist Cluj

Mituri în nutriţie

O seamă de mituri legate de alimentaţia sănătoasă, dar şi de recomandările nutriţionale de tip regimuri şi diete, circulă datorită situării alimentaţiei la intersecţia dintre medicină şi viaţa de zi cu zi. Unele idei sunt preluate din ştiinţă, şi deseori metamorfozate sau direcţionate spre anumite produse, au legătură cu alimentele. O scurtă trecere în revistă a unora din aceste mituri, împreună cu argumentele ştiinţifice acceptate în medicina nutriţiei, sunt prezentate în continuare:

Există persoane cu metabolism lent. FALS. Metabolismul lent este în realitate o adaptare a organismului (scăderea metabolismului bazal) la agresiuni nutriţionale (diete, cure, înfometări). O menţiune importantă: metabolismul bazal este influenţat de compoziţia corporală, astfel încât diferenţe dintre ratele metabolice bazale pot exista la persoane de aceeaşi vârstă, înălţime, sex etc. datorită diferenţei proporţiilor compartimentelor (ţesut muscular, adipos), ceea ce nu semnifică „o lentoare” a metabolismului.

Tot ce mănânc se depune”. ADEVĂRAT. În aceeaşi ordine de idei cu primul mit, adaptarea metabolismului bazal la agresiuni nutriţionale (scăderea MB în cazul înfometării) conduce la acest neajuns, datorat nu unei disfuncţii a organismului, ci unei greşeli de nutriţie. „Neajunsul” este acelaşi prin care greutatea revine la valoarea anterioară după o boală care a condus la slăbire, şi se explică prin faptul că suntem programaţi genetic să luptăm pentru supravieţuire.

Dacă nu mai mănânc după ora 6 voi slăbi”. FALS. Afirmaţia în sine nu poate fi universal valabilă, întrucât criteriul „ora 6” nu spune nimic organismului. Realitatea corectă din punct de vedere medical este că ultima masă (cina) este bine să nu fie de o consistenţă care să solicite organismul în perioada nocturnă, cu tot ce ar implica acest fapt (foame nocturnă, hipersecreţie de grelină, insulină, foame a doua zi dimineaţa, un somn perturbat etc.). Recomandarea medicală corectă este ca organismul să nu fie suprins la culcare sau noaptea în stare „postprandială” (clasic în primele 2 ore de la o masă). Mitul este uşor de demontat dacă se ia în calcul proporţia mică de persoane care slăbesc folosind această metodă.

Există calorii negative. FALS. Mitul conform căruia există alimente pentru a căror prelucrare se consumă mai multe calorii decât cele pe care le aduc, nu este confirmat ştiinţific.

Pentru ca să slăbesc trebuie să ma înfometez. FALS. Nicio metodă de slăbire bazată pe înfometare nu este eficientă pe termen lung. Adaptarea metabolismului bazal, frustrarea şi absenţa supravegherii medicale în astfel de intervenţii sunt câteva din motivele pentru care această metodă este greşită. Dealtfel, în Occident, prescrierea dietelor sever hipocalorice este considerată astăzi malpraxis (desigur, dacă medicii ar face astfel de recomandări).

Alimentele sănătoase sunt, în general, mai scumpe. ADEVĂRAT. Este opinia majorităţii diabetologilor din România, exprimată într-una din întrunirile recente pe teme de diabet şi nutriţie. Argumentele care susţin afirmaţia pot veni şi din direcţia opusă, şi anume: alimentele nesănătoase sunt, în general, mai ieftine, fapt mai uşor de conştientizat.

Alimentaţia sănătoasă presupune cunoaşterea detaliată a conţinutului alimentelor. FALS. Deşi regulile generale pentru o alimentaţie sănătoasă trebuie cunoscute în ziua de azi pentru a evita alimentele sau componentele demonstrate ca fiind dăunătoare în nutriţia umană, din diferite puncte de vedere (sucurile dulci, unele produse fast-food, sursele de grăsimi trans etc.), alimentaţia sănătoasă nu înseamnă aplicarea matematicii ci urmarea unor reguli generale care ţin de echilibru şi diversitate.

Pâinea este un aliment rău. FALS. Deşi termenul de pâine reuneşte o diversitate de produse, de calitate nutriţională variabilă, pâinea în sine nu este un aliment rău, pâinea sau grupa alimentară care o cuprinde (cereale, orez, paste făinoase) fiind considerate în majoritatea recomandărilor baza alimentaţiei sănătoase.

Fructele nu îngraşă. FALS. Beneficiile fructelor nu se extind până într-acolo încât consumul de fructe să fie recomandat în orice cantitate. Fructele sunt, ca oricare alt aliment, o sursă de calorii, cu atât mai importantă cu cât cantitatea este mai mare. Un kilogram de cireşe are, spre exemplu, 730 kilocalorii, mai mult decât 1 litru şi jumătate de Coca-Cola. Ceea ce nu înseamnă că fructele trebuie să lipsească din alimentaţie, dar că limitarea consumului la cantităti moderate este necesară.

Dulciurile dietetice sunt mai bune pentru slăbit. FALS. Eliminarea zahărului din unele dulciuri, şi includerea înducitorilor calorigeni (polioli) sunt, de obicei, acompaniate, şi de o creştere a conţinutului în grăsimi. „Ciocolata dietetică” are tot atâtea calorii cât ciocolata normală.

Untul este mai sănătos decât margarina. ADEVĂRAT. Grăsimile ‚trans’ din margarina fabricată prin hidrogenarea grăsimilor vegetale sunt mai rele pentru sănătate decât grăsimile saturate din unt. Margarina fabricată prin procedeul modern de interesterificarea nu este, în prezent, considerată mai sănătoasă decât untul, în absenţa dovezilor ştiinţifice concludente.

Micul dejun este necesar. ADEVĂRAT. Există argumente ştiinţifice care susţin această idee, ceea ce nu înseamnă că micul dejun trebuie să fie o masă copioasă.

…Lista miturilor poate continua la nesfârşit, în contextul în care nutriţia comercială abundă în idei împrumutate din medicină, mult răspândite şi puţin înţelese. Răspunsurile ştiinţifice referitoare la aceste tipuri de mesaje şi mituri ce circulă liber precum bancurile, sunt, de cele mai multe ori, cele mai simple şi cele mai puţin spectaculoase. Ele se rezumă la nişte criterii mari care ţin în primul rând de echilibrul pe care îl cere o alimentaţie sănătoasă sau o intervenţie nutriţională corect concepută.

Cuvinte cheie: mituri, nutritie, alimentatie, calorii negative, metabolism lent, mancatul dupa ora 6, paine, fructe, alimente dietetice, margarina, mic dejun



  • Ioana ::: comentariu pe forum :

    In legatura cu margarina: daca ea nu mai contine, prin interesterificare, grasimi trans, dar untul contine in continuare grasimi trans, de ce ar fi mai bun untul decat margarina? Cred ca ambele au aspecte pozitive si negative, dar deja nu cred ca se mai pune problema daca unul e mai bun decat altul, asta e o constructie a mintii noastre alimentate de toate semnalele pline de panica pe care le primim din toate partile.

  • Dr. A. Copcea ::: comentariu pe forum :

    @Ioana Este un rationament corect, totusi scollile medicale sunt nevoite sa se pronunte, exact pentru a stabili un punct de vedere comun pe care medicii il transmit pacientilor. Altfel, toata lumea este bulversata de multitudinea de notiuni, de multe ori contradictorii, in domeniul nutritiei. Ceea ce creeaza, desigur, disconfortul (panica) pe care l-ati mentionat. Va multumesc pentru comentariu!

  • gusti ::: comentariu pe forum :

    “Micul dejun este necesar. ADEVĂRAT. Există argumente ştiinţifice care susţin această idee, ceea ce nu înseamnă că micul dejun trebuie să fie o masă copioasă. ”

    Nu e neaparat adevarat. Cu siguranta ati auzit de Intermittent Fasting, pentru mai multe detalii, ***link***

FORUM SI COMENTARII (nu necesita inregistrare)

top
free counters