trafic.ro ranking

trafic.ro Sucurile carbogazoase | Nutritionist Cluj

Sucurile carbogazoase

Viaţa modernă este de neimaginat fără prezenţa sucurilor din comerţ: Coca-Cola, Pepsi, sucuri cu zahăr, sucuri light, sucuri ‚naturale’, fresh-uri, sucuri gazoase, non-gazoase, sucuri concentrate sau la automat, la fast-food, cinema, pe stradă, la serviciu sau oriunde mergem. Dacă oamenilor nu le-ar fi plăcut sucurile, atunci fraza anterioară ar fi fost absurdă. Cu toate acestea, plăcerea consumului de sucuri a condus la un exces de consum, devenind o adevărată problemă de sănătate publică.

Sucurile sunt bune la gust, foarte uşor de consumat, iar limita până la care ar putea face parte din alimentaţia sănătoasă este uşor de depăşit. În Statele Unite, jumătate din populaţia generală, şi 80% din copiii de 14 ani consumă zilnic sucuri („soft-drinks”). Corelaţiile dintre acest fapt, creşterea mărimii sticlelor, publicitatea şi creşterea prevalenţei obezităţii sunt uşor de explicat.

Caloriile din sucurile cu zahăr sunt principala problemă nutriţională, deşi numeroase alte probleme de sănătate apar în cazul unui consum mare de sucuri: probleme dentare, digestive, deficite de vitamina A, C, riboflavină, calciu, magneziu, mai ales în contextul în care consumul de sucuri a crescut în detrimentul consumului de lapte.

Principala categorie de sucuri din comerţ este reprezentată de sucurile carbogazoase (CSD’s – carbonated soft drinks, soda, pop, soda-pop) de tipul Coca-Cola, Pepsi, Fanta etc. În multe state, acest tip de băuturi este interzis în şcoli. Justificarea oficială este apartenenţa la o categorie de alimente denumite ‚alimente cu valoare nutriţională minimă’, alături de guma de mestecat şi anumite dulciuri.

Dacă efectele zahărului şi lipsa nutrienţilor din acest tip de sucuri reprezintă principala probelmă, acesteia i se adaugă şi probleme datorate altor componente, în mod particular acidul. O problemă clasică este apariţia cariilor dentare, favorizate atât de zahăr cât şi de acid, cu atât mai mult de combinaţia lor. Altă problemă constatată este legătura dintre consumul acestor tipuri de băuturi şi scăderea densităţii osoase şi osteoporoză. Cele mai puternice efecte s-au constatat la băuturile tip ‚cola’, explicaţiile posibile fiind folosirea ca acidifiant a acidului fosforic (fosforul influenţând negativ metabolismul calciului), prezenţa cafeinei, sau pur şi simplu acidifierea. Dovezile ştiinţifice referitoare la toţi aceşti trei factori nu sunt, în prezent, foarte puternice, multe din cauzele problemelor de metabolism osos fiind în realitate datorate ansamblului alimentaţiei persoanelor care consumă curent băuturi carbogazoase, şi mai puţin unor efecte biologice invocate (creşterea excreţiei urinare a calciului, efectele concentratelor de fructoză etc.). O explicaţie se poate găsi, astfel, şi în ceea ce nu conţin sucurile, poate mai mult decât în ceea ce conţin.

Sucurile light, inclusiv cele din categoria ‚cola’ prezintă aceleaşi dezavantaje, mai puţin prezenţa zahărului. Din acest motiv, dacă persoanele aleg să consume acest tip de băuturi, ele sunt, evident, preferabile variantelor cu zahăr, dar acest aspect nu anulează dezavantajele.

În România, îndulcitorii din Coca-Cola light (ciclamat de sodiu, acesulfam K şi aspartam), sunt acceptaţi, în timp ce, în alte ţări, ciclamatul nu este acceptat.

Recomandarea corectă privind consumul de sucuri carbogazoase este ca, atunci când se preferă consumul lor, cantitatea să fie în anumite limite în care să nu afecteze funcţionarea normală a organismului, inclusiv senzaţia de foame şi controlul greutăţii.

Cuvinte cheie: sucuri carbogazoase, cola, light, indulcitori, zahar, calorii, efecte, greutate



FORUM SI COMENTARII (nu necesita inregistrare)

top
free counters