Băuturile alcoolice

♦ Băuturile alcoolice pot avea, spre deosebire de fumat, locul lor în cadrul unui stil de viaţă sănătos.

♦ Pentru a vedea care este acest loc, ştiinţa a studiat legătura dintre cantitatea de alcool consumată şi boli, ajungând la anumite concluzii: riscurile pentru sănătate sunt mai mici la persoanele care consumă moderat alcool (mai jos) faţă de persoanele care nu consumă niciodată alcool. De la o anumită cantitate medie însă riscurile cresc, astfel încât consumul excesiv de alcool ajunge să fie asociat cu probleme de sănătate ce implică sistemul nervos, cardiovascular, metabolismele etc.

♦ Provocarea majorităţii cercetărilor ştiinţifice a fost, aşadar, definirea consumului „moderat” de alcool, adică a consumului care nu se asociază cu riscuri pentru sănătate, ci, mai mult, care ar putea avea beneficii, într-un context adecvat. Valorile larg acceptate pentru definirea consumului moderat de alcool sunt: pentru bărbaţi: „două porţii” (‚two drinks’) iar pentru femei „o porţie” (‚one drink’), unde o porţie se defineşte ca 120 grame de vin sau 350 grame de bere sau ~50 grame de tărie 50%. Consumul moderat este o medie şi nu presupune consumul zilnic de alcool.

♦ Una din caracteristicile care nu corespunde unui consum „sănătos” de alcool este dependenţa, alcoolismul neputând fi încadrat în definiţia consumului moderat de alcool.

♦ Efectele alcoolului asupra organismului sunt diverse. Pe de o parte, alcoolul în sine este o substanţă chimică ne-nutritivă, prin aceea că alcoolul nu intră în metabolismele nutriţionale, el fiind metabolizat în cele din urmă până la apă. Cu toate acestea, el aduce calorii, într-o cantitate per gram mai mare chiar decât glucidele sau proteinele (7 kcal/g). Din acest motiv, caloriile aduse din alcool sunt denumite popular „calorii goale” şi intră şi ele în totalul de calorii aduse organismului. Mai mult, alcoolul poate să contribuie la creşterea în greutate prin multe alte fenomene, inclusiv stimularea apetitului sau dezinhibiţia şi relaxarea.

♦ Pe de altă parte, persoanele care consumă excesiv alcool nu sunt de obicei grase, datorită faptului că un consum excesiv interferă cu metabolismul normal, scade pofta de mâncare (organismul dispunând deja de calorii din alcool) şi poate conduce la malnutriţie. Consumul excesiv de alcool este, de asemenea, implicat în apariţia unor boli metabolice (afecţiuni hepatice, hipertrigliceridemii) sau cardiovasculare (inclusiv insuficienţă cardiacă, accidente vasculare cerebrale, aritmii).

♦ Suplimentar există şi riscurile ne-medicale ale excesului de alcool, inclusiv accidente, violenţă etc.

♦ În cazul unui consum moderat nu doar că aceste riscuri sunt mici, ci există chiar unele efecte benefice, dintre care cel mai cunoscut este creşterea colesterolului „bun” (HDL-colesterol). Alte efecte pot fi explicate prin prezenţa antioxidanţilor, în particular flavonoidelor (găsite în cantităţi mari în vinul roşu), sau a altor substanţe cu efecte anticoagulante (resveratrol).

♦ Cu toate acestea, ştiinţa nu poate să recomande consumul de alcool, pentru aceste beneficii, persoanelor care nu includ alcoolul în stilul lor de viaţă, din motive medicale, psihologice, religioase etc. În schimb, pentru persoanele care consumă alcool, este importantă cantitatea, şi o cantitate moderată, conform criteriilor de mai sus, este acceptată, dacă nu există alte probleme în care alcoolul ar putea juca un rol: interferenţa cu medicamente, bolile de stomac, ficat sau alte boli metabolice (inclusiv obezitatea şi malnutriţia), şi, nu în ultimul rând, dependenţa.

top