trafic.ro ranking

trafic.ro Apa | Nutritionist Cluj

Apa

În absenţa apei, nimeni nu poate supravieţui mai mult de câteva zile. Acest lucru se justifică prin rolul crucial pe care îl joacă apa în organismul nostru. Nu doar că „suntem două treimi apă”, dar apa din componenţa noastră este legătura dintre toate componentele organismului. Celulele noastre sunt „scăldate” într-un lichid numit interstiţial, care comunică activ cu sângele, care la rândul său circulă în organism pentru a asigura nevoile tuturor celulelor. Aceste procese se desfăşoară după criterii chimice deosebit de precise, prin care organismul a fost proiectat să simtă normalul şi anormalul de compoziţie chimică, presiuni, şi alţi parametri, şi să regleze anormalul acolo unde el este perceput.

Un exemplu simplu este senzaţia de sete care semnalează că celulele nu au suficientă apă, şi această senzaţie ne face să consumăm mai multe lichide, nu pentru că am citit undeva ci pentru că aşa ne cere corpul.

Alt exemplu este consumul de apă după alimente sărate, consum datorat nevoii de echilibru de presiune pe care o impune excesul de sare. Se ştie, dealtfel, că alimentele sărate ne fac să „reţinem apa”, observaţie perfect justificată biologic (termenul medical este: ‚menţinerea presiunii osmotice’).

Echilibrul apei în organism este legat de al unor elemente minerale care se găsesc în lichidele corporale, numite electroliţi (sodiu, clor, potasiu), compunând echilibrul hidro-electrolitic, unul din parametrii principali ai organismului. Orice dereglare a elementelor ce intră în componenţa echilibrului hidro-electrolitic trebuie corectată cât de rapid: deshidratarea, hiperhidratarea, edemele, hiponatremia, hipernatremia, hipopotasemia, hiperpotasemia etc.

În mod normal, sistemele biologice ştiu să menţină acest echilibru în mod inconştient. În anumite situaţii însă, senzaţia de sete nu funcţionează perfect, şi astfel este nevoie ca lichidele să fie consumate în mod calculat, pentru a acoperi nevoile (o astfel de situaţie apare la vârstnici). Alte situaţii medicale impun controlul cantităţii de sare sau de lichide: bolile cardiovasculare, bolile renale. În alte situaţii, dimpotrivă, consumul de lichide este o manifestare a bolii: de exemplu diabetul zaharat, în care, la glicemii mari (peste 150-200 mg/dl), persoanele ajung să consume cantităţi mari de lichide. Chiar şi persoanele sănătoase au mai multă nevoie de apă în anumite situaţii – mediu cald, umed, efort fizic, altitudini înalte etc.

Recomandarea privind ‚consumul a minim 2 litri de lichide pe zi’ se referă, în realitate, la apă. Băuturile alcoolice conţin apă, însă conţin şi alte substanţe care influenţează echilibrul apei, inclusiv alcoolul în sine, de aceea recomandarea consumului de ‚minim 2 litri’ nu se aplică tuturor lichidelor.

Nevoile individuale de apă ţin cont de numeroase aspecte, inclusiv vârsta, activitatea fizică, mediul înconjurător (inclusiv locul de desfăşurare a activităţii, temperatura, prezenţa aerului condiţionat). Există categorii la care un consum special de apă are justificări biologice: copiii (care transpiră mai greu, se deshidratează mai uşor în cazul diareei sau vărsăturilor), vârstnicii (care au o senzaţie de sete mai puţin eficientă, urmează tratamente medicamentoase diverse), femeile în perioada de sarcină şi lactaţie.

Consumul total mediu de apă recomandat la adulţi este de 3.7 litri/zi (bărbaţi) respectiv 2.7 litri/zi (femei), incluzând aici apa din alimente şi cea din băuturi (care furnizează ~80% din apa totală consumată). În sarcină se recomandă un consum mai mare: 3 litri/zi, iar în perioada de alăptare ~3.8 litri/zi. Sportivii au nevoi particulare, inclusiv privind tipul băuturilor, nevoi determinate de tipul şi durata efortului fizic.

Cuvinte cheie: apa, roluri, sete, sare, boli cardiovasculare, boli de rinichi, diabet zaharat, sarcina, alaptare, sport



FORUM SI COMENTARII (nu necesita inregistrare)

top
free counters