trafic.ro ranking

trafic.ro Impactul grăsimilor alimentare asupra organismului | Nutritionist Cluj

Impactul grăsimilor alimentare asupra organismului

Progresele înregistrate în ştiinţă au confirmat efectele diferitelor tipuri de grăsimi, în special asupra bolilor cardiovasculare, prin intermediul unor factori măsurabili precum LDL-colesterolul (colesterolul rău), HDL-colesterolul (colesterolul bun), trigliceridele etc. Ateroscleroza, un proces patologic cunoscut de mult timp, este puntea de legătură între metabolismul lipidelor şi bolile cardiovasculare.  Ateroscleroza a ajuns să fie cercetată şi cunoscută în detalii din ce în ce mai adânci – tipuri de celule din placa de aterom, mărimea particulelor de colesterol, substanţe chimice ce fac legătura între grăsimi, coagulare, imunitate, inflamaţie ş.a.m.d. În acelaşi timp s-au elucidat şi relaţiile dintre diferitele grăsimi şi aceste procese, ajungându-se la concluzii de tip cauză-efect. Astfel de concluzii sunt baza recomandărilor nutriţionale privind grăsimile.

Trei concluzii majore mari se referă la categoriile de grăsimi: 1) grăsimile saturate şi trans sunt aterogene (promovează ateroscleroza), 2) grăsimile nesaturate sunt antiaterogene, 3) grăsimile trans sunt mai aterogene decât cele saturate.

Aceste recomandări simple sunt rodul unor mari eforturi ştiinţifice (WHO MONICA, 7 Countries, Framingham, NHANES, Interheart etc.) care continuă şi în prezent, furnizând statistici ce cuprind zeci, sute de mii de persoane. Medicina modernă se bazează pe astfel de date, conceptul de „medicină bazată pe dovezi” fiind baza ştiinţifică actuală pentru recomandările nutriţionale, medicamentoase etc.

În anii 1950 s-a formulat o ecuaţie de predicţie (Keys) a influenţei diferitelor tipuri de grăsimi asupra colesterolului sanguin, a cărui legătură cu bolile cardiovasculare este astăzi incontestabilă: creşterea LDL-colesterolului este în relaţie directă, liniară, cu creşterea riscului pentru afecţiuni cardiovasculare acute şi cronice. Ecuaţia Keys  arată că efectul rău al grăsimilor saturate este de două ori mai puternic decât efectul bun al grăsimilor polinesaturate asupra colesterolului sanguin. Mai mult, efectele diferitelor tipuri de grăsimi asupra colesterolului sanguin au fost cuantificate: grăsimile saturate cresc colesterolul total cu 2.7 mg/dl la fiecare 1% din calorii provenite din saturate, colesterolul alimentar creşte LDL-colesterolul sanguin cu 2 mg/dl la fiecare 100 mg consumate etc. Desigur, aceste lucruri nu trebuie reţinute de persoanele nespecializate, dar ele arată de ce medicii insistă mai mult sau mai puţin asupra unor măsuri, şi de ce, în tratamentul hipercolesterolemiei se recurge adesea la medicamente.

Impactul grăsimilor este aşadar diferit în funcţie de tipul de grăsime. Constatările legate de alimentaţia diferitelor popoare şi bolile cardiovasculare s-au confirmat ştiinţific. Grăsimile mononesaturate, importante în dieta mediteraneeană (reprezentantul principal fiind uleiul de măsline) şi grăsimile polinesaturate omega-3 (prezente în cantităţi semnificative în carnea grasă de peşte), consumate în cantităţi mari în anumite zone, sunt antiaterogene. Pentru a avea o idee asupra beneficiilor, trebuie menţionat că grăsimile omega-3 sunt disponibile inclusiv sub formă de medicament, şi indicate chiar în infarctul miocardic acut (aceste aprobări necesită o bază ştiinţifică solidă înainte de a fi implementate). În schimb rolul grăsimilor polinesaturate omega-6 este rediscutat în prezent, în contextul în care doar un anumit raport faţă de omega-3 pare a fi benefic. Asociaţia Cardiologilor Americani, AHA, sugerează că o pondere de 5-10% din caloriile totale provenite din omega-6 ar corespunde criteriilor de prevenţie cardiovasculară.

Despre grăsimile trans nu există şi nu a existat niciodată vreo controversă ştiinţifică, ele fiind nu doar nenecesare organismului, ci dăunătoare. Recomandările au mers progresiv de la <2% la <1%, şi, în prezent, la „minimizarea consumului”. Termenii din engleză utilizaţi referitor la tipurile de grăsimi au fost adoptaţi şi în România, grăsimile polinesaturate fiind denumite adesea cu acronimul PUFA „polyunsaturated fatty acids” (PUFA n-3, n-6 = grăsimile polinesaturate omega-3, respectiv 6), iar cele mononesaturate cu acronimul MUFA („monounsaturated fatty acids”).

 Cuvinte cheie: grăsimi rele,, saturate, trans, grăsimi bune, polinesaturate, omega 3, omega 6, mononesaturate, imapct, dislipidemii, ateroscleroza



FORUM SI COMENTARII (nu necesita inregistrare)

top
free counters