trafic.ro ranking

trafic.ro Colesterol, lipide saturate, nesaturate şi trans | Nutritionist Cluj

Colesterol, lipide saturate, nesaturate şi trans

Despre grăsimi se vorbeşte ca fiind „bune” sau „rele” în funcţie de compoziţia în acizi graşi saturaţi, nesaturaţi şi trans şi conţinutul în colesterol. Comparativ cu domeniul glucidelor, graniţele între lipidele „bune” şi „rele” sunt mai bine trasate, şi se referă în primul rând la impactul asupra aterosclerozei, şi prin aceasta asupra bolilor cardiovasculare.

Acest impact se realizează prin intermediul LDL-colesterolului (colesterolul rău), pe care unele grăsimi îl cresc (grăsimile aterogene, „rele”: saturate, trans, colesterol alimentar), în timp ce altele îl scad (grăsimile antiaterogene, „bune”: mononesaturate şi polinesaturate care nu aparţin categoriei „trans”).

Grăsimile saturate sunt grăsimi a căror pondere în alimentaţie trebuie să fie limitată la sub 10% din calorii, datorită legăturii cu ateroscleroza. Sunt acele grăsimi prezente în produsele animale, (carne de porc, vită; brânzeturi şi lactate etc.), dar şi în produse vegetale: ulei de palmier, de cocos (explicând de ce nu toate uleiurile sunt bune).

Colesterolul alimentar este o componentă diferită de grăsimile saturate, prezentă de de asemenea în produsele animale, dar nu şi în cele vegetale, şi căreia i se atribuie acelaşi atribut de „grăsime aterogenă”. Deşi recomandările nutriţionale cuprind adesea limitarea colesterolului alimentar sub 300 mg/zi, uneori se întâmplă ca produsele care conţin colesterol să conţină şi grăsimi cu efecte benefice (gălbenuşul de ou, produse marine etc.), iar înţelegerea recomandării să revină cel mult persoanelor specializate. Dealtfel, o ecuaţie de impact al tipurilor de grăsimi asupra colesterolului sanguin (Hegsted) arată că doar 6% din colesterolul din alimente influenţează colesterolul nostru sanguin.

A treia categorie de grăsimi (după cele saturate şi colesterolul, considerate „rele”) sunt grăsimile nesaturate, „bune”. Ele cuprind două categorii: polinesaturate (ulei de floarea soarelui, de soia, porumb -acizi graşi omega 6, şi uleiul de peşte – cu acizi graşi omega 3), şi mononesaturate (ulei de măsline, nuci, arahide şi alte fructe oleaginoase).

Recomandările clasice pentru o alimentaţie sănătoasă (o treime grăsimi saturate, o treime polinesaturate, o treime mononesaturate, însumând pâna la o treime din calorii) sunt astăzi doar un punct de pornire. Proporţiile recomandate s-au modificat, au apărut noi recomandări privind proporţia omega 3 / omega 6, au intrat în discuţie noi tipuri de grăsimi (trans) etc. În plus, există şi excepţii la regulile generale: grăsimi saturate care nu sunt aterogene, grăsimi polinesaturate care nu sunt antiaterogene în orice proporţie ş.a.m.d.

O ultimă mare categorie, şi cea mai nocivă, este constituită de grăsimile trans, care în cele mai multe cazuri provin din hidrogenarea industrială a uleiurilor vegetale (la origine mono- sau polinesaturate). Aceste grăsimi se găsesc în margarină, multe produse fast-food şi de patiserie, unele prăjituri, biscuiţi şi alte dulciuri.

De la acest tip de cunoştinţe până la nutriţia optimă sunt încă mulţi paşi de făcut. Dacă realitatea imediată nu ar fi atât de îndepărtată de optim, nu ne-am confrunta cu o pondere atât de mare a obezităţii, diabetului, bolilor cardiovasculare, iar aceste clasificări ar fi cel mult materie de curs pentru cei ce se specializează în medicină, nutriţie, dietetică etc. Din păcate, astăzi suntem puşi în situaţia de a învăţa elementele unui abecedar complicat, pentru a putea citi etichete, şi, în sens mai larg, pentru a putea să ne menţinem o stare de sănatate cât mai bună, înconjuraţi de alimente atât de diverse.

Cuvinte cheie: lipide, grăsimi alimentare, animale, vegetale, saturate, nesaturate, trans, colesterol, aterogene, antiaterogene, sănătoase, nesănătoase



  • trifa viorel ::: comentariu pe forum :

    Buna ziua.
    Apreciez mult ca acceptati un dialog on-line cu diversi pacienti. Intrebarea mea: Puteti posta o lista de grăsimi „bune” si „rele”?
    Tot respectul.

  • Dr. A. Copcea ::: comentariu pe forum :

    @Trifa Viorel. O lista de grasimi bune ar fi: grasimile din uleiul de masline, floarea-soarelui, samburi de struguri, seminte, arahide, fistic, masline, avocado. O lista de grasimi rele: grasimile din uleiul prajit de multe ori, din margarina fabricata prin hidrogenare, din dulciurile fabricate cu ‘grasimi partial hidrogenate’ (grasimi semisolide, mentionate pe eticheta), grasimea din multe produse de patiserie si cofetarie. In exces, grasimile animale sunt “rele”, in schimb intr-o proportie de aproximativ o treime din grasimi sunt “bune” si utile: grasimile din carnea slaba, semigrasa sau grasa, lactate si branzeturi. Galbenusul de ou cuprinde o proportie foarte buna intre grasimile de diferite tipuri, furnizand, la un consum moderat, atat grasimi considerate “rele”, cat si grasimile “bune”. Multe mezeluri sunt omogenizate cu grasimi saturate (cele “rele” daca sunt in exces). Aici gasiti frumos prezentate grasimile “cele mai rele”, grasimile partial hidrogenate: http://www.bantransfats.com/

FORUM SI COMENTARII (nu necesita inregistrare)

top
free counters