trafic.ro ranking

trafic.ro Indicele glicemic | Nutritionist Cluj

Indicele glicemic

Indicele glicemic (indexul glicemic, IG) este un indicator al puterii de creştere a glicemiei de către alimente. Glicemia crescută este un stimul pentru producţia de insulină, hormon pancreatic care are rolul de a readuce glicemia la nivelele normale. Acest lucru se face prin mai multe procese anabolice, unul din procese fiind creşterea depozitelor de grăsimi, deci, mai simplu spus, îngrăşarea. Cu alte cuvinte, dulciurile îngraşă, iar acest lucru se întâmplă cu ajutorul insulinei.

Indicele glicemic este un parametru utilizat în tratamentul diabetului tip 2 şi gestaţional (în tipul 1 beneficiile utilizării indicelui glicemic sunt modeste). Din diabetologie (unde a şi fost folosit pentru prima dată, de către dr. David Jenkins), conceptul a fost preluat în domeniul mai larg al nutriţiei, anumiţi autori bazându-şi dietele sau folosind în dietele lor aplicaţiile indicelui glicemic, fie că este vorba despre medici (ex. Arthur Agatson – autorul dietei South Beach) sau nu (Michel Montignac).

Principiul indicelui glicemic corespunde principiului testului de toleranţă orală la glucoză (T.T.G.O.), un test utilizat în practică şi recunoscut inclusiv ca şi criteriu de diagnostic al diabetului zaharat. Cu toate acestea, atât indicele glicemic cât şi testul de toleranţă la glucoză au limitele lor, care se referă în primul rând la variabilitatea răspunsului individual. În plus, în cazul indicelui glicemic există modificări foarte mari în funcţie de modul de gătire al alimentelor (de exemplu grăsimile adăugate, fibrele sau oţetul scad indicele glicemic) şi, mai ales, de conţinutul în ansamblu al mesei, al cărei indice glicemic devine imposibil de calculat, masa cuprinzând nu doar glucide, ci o combinaţie de glucide, lipide şi proteine (desigur, dacă nu este vorba despre o dietă).

Glucidele sau sursele de glucide sunt adesea percepute ca „bune” sau „rele” dacă indicele glicemic este mai mic sau, respectiv, mai mare. Fibrele contribuie la scăderea indicelui glicemic, fiind percepute şi din acest motiv ca o componentă „bună” a alimentelor.

Indicele glicemic se clasifică în crescut (peste 70), mediu (55-70) sau scăzut (<55). Unele diete merg până la a stabili graniţe la nivele mai mici (de ex. IG sub 35 este considerat mic în metoda Montignac).

În plus faţă de indicele glicemic, se utilizează noţiunea de „încărcătură glicemică” (glycemic load), introdusă de cercetătorii de la Harvard pentru a defini efectul asupra glicemiei al unei porţii dintr-un anumit aliment. Tabelele de încărcătură glicemică diferă semnificativ de cele de index glicemic pentru că intervine în calcul un nou parametru: încărcătura glicemică = index glicemic x cantitatea corespunzătoare unei porţii.

Încărcătura glicemică sa clasifică, la rândul său, în: mare (peste 20), medie (11 – 20), şi mică (1-10).

Vă prezint un mic tabel cu indici glicemici având ca referinţă glucoza = 100, adaptare personală simplificată după et al, „International table of glycemic index and glycemic load values: 2002”, publicat în American Journal of Clinical Nutrition – nr. 76, paginile 5-56 (versiunea originală cuprinde date referitoare la peste 750 de alimente:

INDICE GLICEMIC MARE (70): Fulgi de porumb (81), Cartofi prăjiţi (75), Cartofi piure (74), Orez alb gătit (73), Pâine albă (70)

INDICE GLICEMIC MEDIU (55-70): Zahăr (68), Coca-cola, Fanta şi băuturi asemănătoare (68), Cartofi natur (65), Cartofi copţi (60), Mămăliga (65), Cuscus (65), Zahăr (65), Îngheţată (61), Miere (55), Pâine de secară (58),

INDICE GLICEMIC MIC (<55): Banane, suc de portocale (52), Struguri (46), Portocale, Piersici (42), Spaghetti (44), Mere, pere (38), Iaurt (36), Lapte integral (27).

 


Cuvinte cheie: indice glicemic alimente, tabel, index glicemic, IG, încărcatură glicemică, Montignac



  • DanaP ::: comentariu pe forum :

    Stimate domn, țin să vă mulțumesc pentru aceste precizări, care sunt binevenite în contextul grijii pentru nutriție. Sunt bulversată de numeroasele abordări contemporane ale hranei, care parcă au rolul de a ne face să urâm alimentele. Eu încerc să culeg diferite informații și să mă raportez la modul de viață ancestral, în care cred că ar trenui să găsim mai multe răspunsuri.

  • Dr. A. Copcea ::: comentariu pe forum :

    @DanaP. Nu abordarile contemporane ale hranei ne fac sa uram alimentele, ci miturile care se transmit pe medii necontrolate, asa cum este Internetul, si care nu este, in niciun fel, reglementat legal. Oricine poate scrie orice despre nutritie, si chiar se gasesc multi oameni care sa faca diete de pe internet si alte greseli care ii costa sanatatea. Modul de viata ancestral cuprindea multa miscare, o hrana mai putin prelucrata, dar si speranta de viata a omului era foarte mica. Ce putem invata acum, in prezent, o putem face de la natiunile cele mai longevive, de la care vom observa anumite tipare nutritionale, dar si de miscare, si, adesea, si de sisteme de sanatate functionale…Este deja clar ca sunt alimente cu beneficii clare pentru sanatate: fructele, legumele, pestele etc., dar si mai important este ansamblul lor, echilibrul psihologic (stresul este un factor major de boala in zilele noastre), si miscarea!

  • Madalina ::: comentariu pe forum :

    Buna ziua.
    Tot caut pe internet tabele cu indicele glicemic dar tot ce am gasit pana acum nu mentioneaza si cantitatea de alimente. Carbohidratii sunt dati pentru 100 g sau pentru portie?
    Este minunat ceea ce faceti, va multumesc.

  • Dr. A. Copcea ::: comentariu pe forum :

    @Madalina. Tabelele de pe Internet dau in general la 100 de grame cantitatea de GLUCIDE, este sinonim cu CARBOHIDRATI, HIDRATI DE CARBON. De exemplu painea are 50 g de glucide la 100 de grame, orezul fiert are 20 de grame la 100 de grame etc. Apoi abia in al doilea rand intra in discutie indicele glicemic, care este un parametru ce se refera la CALITATEA glucidelor. De exemplu unele glucide urca mai rapid glicemia si pot conduce la o senzatie de foame mai puternica dupa 2-4 ore. Dar in general ce e cel mai important e CANTITATEA si be bine ca mesele sa fie cat mai COMPLEXE. De exemplu la masa sa fie si cartofi, si carne, si o salata etc. Nu strica sa discutati cu un nutritionist daca exista o problema anume. Daca nu, atunci nu cred ca merita sa cautati indicele glicemic al alimentelor.

FORUM SI COMENTARII (nu necesita inregistrare)

top
free counters