trafic.ro ranking

trafic.ro Fibrele alimentare | Nutritionist Cluj

Fibrele alimentare

Fibrele alimentare sunt o componentă nedigerabilă a alimentelor de origine vegetală, cunoscute pentru efectele benefice digestive şi metabolice. Astfel de efecte sunt: ameliorarea volumului, consistenţei şi înaintării bolului fecal (beneficii în constipaţie, boală hemoroidală, diverticuloză etc.), promovarea saţietăţii (beneficii în tratamentul obezităţii), modificarea absorbţiei şi biodisponibilităţii nutrienţilor (beneficii diverse în nutriţie).

Aceste efecte benefice sunt constatate nu doar la substanţele clasificate oficial ca fibre (polizaharide parietale sau citoplasmatice şi lignină) ci şi la alte substanţe cu „efect de fibră” (oligozaharide, tanin, fenoli etc.). Responsabilă de beneficii este structura chimică, ce permite „sechestrarea” a numeroase substanţe într-o reţea tridimensională ce împiedică accesul direct la enzimele digestive. Cu alte cuvinte, fibrele creează un fel de „malabsorbţie” naturală.

Pentru acest efect este necesar ca structura să fie intactă, şi în această direcţie se orientează recomandările nutriţionale moderne, din care nu lipsesc termenii: „fibre”, „integral”, „nerafinat” etc. Explicaţiile acestor termeni au legătură strictă cu păstrarea sau pierderea fibrelor în procesul de fabricare.

Făina integrală conservă fibrele, în timp ce, cu creşterea gradului de rafinare, ele se pierd. Astfel se explică unele diferenţele nutriţionale între diferite tipuri de făină, şi, prin consecinţă, de pâine.

Cerealele integrale sunt „mai bune” decât cerealele rafinate.

Produsele rafinate sunt „mai rele” decât cele nerafinate etc. Aceste aspecte, mai puţin cunoscute, sunt în fapt echivalentul unor situaţii din alimentaţia obişnuită: roşia întreagă are mai multe fibre decât roşia fără pieliţă care, la rândul ei, are mai multe fibre decât sucul de roşii.

Există numeroase clasificări ale fibrelor. Clasificările pe baza structurii şi proveninenţei sunt cele mai ştiinţifice, dar, în acelaşi timp, cele mai grele. Conform acestora, fibrele (celuloză, hemiceluloză, pectine, lignină, gume, mucilagii etc.) se încadrează în glucidice (polizaharide, oligozaharide) sau ne-glucidice (lignina), în parietale sau citoplasmatice etc.

În practică este mai utilă şi mai uşor de înţeles clasificarea fibrelor ca insolubile sau solubile, caracteristică ce influenţează şi tipul de efecte (fibrele insolubile au efecte asupra digestiei şi senzaţiei de saţietate, in timp ce fibrele solubile au impact asupra metabolismului colesterolului etc.).

Trebuie precizat că fibrele au toate aceste efecte atunci când sunt consumate între anumite limite. Există şi efecte nocive ale consumului excesiv de fibre, dar despre aceste efecte nu se vorbeşte din două motive: în primul rând consumul în populaţie este departe de a fi excesiv (este mult sub minimul recomandat), iar în al doilea rând, industria şi comerţul cu nutriţie nu au nici un interes să vorbească despre interferenţele dintre produsele îmbogăţite în fibre şi absorbţia micronutrienţilor, absorbţia medicamentelor etc.

Cheia acestor probleme rămâne alimentaţia sănătoasă, din care trebuie să facă parte, într-o proporţie adecvată, alimentele care conţin fibre: fructe, legume şi cerealiere (inclusiv pâinea), şi acest lucru nu în primul rând pentru conţinutul în fibre, ci mai ales pentru substanţele nutritive pentru organism pe care le conţin.

Cuvinte cheie: fibre alimentare, definiţie, clasificare, solubile, insolubile, cereale integrale, făină, efecte



FORUM SI COMENTARII (nu necesita inregistrare)

top
free counters