trafic.ro ranking

trafic.ro Mihael Jackson: o biografie medicala | Nutritionist Cluj

Michael Jackson – o biografie medicală


Foto: Wikipedia (crop):
http://en.wikipedia.org/wiki/Michael_Jackson

S-a împlinit un an de la moartea lui Michael Jackson. Pe 25 iunie 2009 canalele de ştiri anunţau vestea şocantă a decesului artistului supranumit „regele muzicii pop”, la vârsta de 50 de ani, în plină perioadă de pregătire a unui turneu internaţional cu 50 de concerte, intitulat „This is it”.

Controversat pe parcursul vieţii prin prisma vieţii personale, dar incontestabil prin prisma geniului său, Michael Jackson a însemnat un capitol aparte în istoria muzicii, dansului, televiziunii, filmului, publicităţii, şi, nu în ultimul rând, a „medicinii din show-business”, care a fost dusă la cote de legendă prin aspecte biografice particulare, culminând cu faimoasa metamorfoză a culorii pielii artistului.

În ciuda misterului ce a învăluit decenii întregi viaţa starului, câteva aspecte medicale rămân celebre şi etichetate Michael…

Rinoplastia etnică. Schimbarea aspectului nasului lui Michael este dată uneori ca exemplu de „rinoplastie etnică”, termen medical ce defineşte intervenţiile de chirurgie estetică ce au ca finalitate modificarea formei nasului non-caucazienilor (persoanelor aparţinând altor rase decât rasa albă), după modelul occidental, luat, istoric, ca reper de proporţionalitate. Chirurgul Abbah Azzizzadeh, directorul Centrului de Chirurgie Plastică Facială şi Nazală din Los Angeles, afirmă că exemplul lui Michael a diminuat dorinţa afro-americanilor de a apela la o „occidentalizare” agresivă a formei nasului[1]. Motivaţiile rinoplastiilor lui Michael apar sub diferite forme în biografii: intervenţie după traumatism nazal în cursul unei repetiţii urmată de reintervenţii pentru corectarea unor probleme respiratorii, intervenţii estetice „pure” -în contextul în care artistul ar fi fost poreclit în copilărie „big nose”- etc. O istorie vizuală a aspectului nasului lui Michael este prezentată pe pagina „celebrityplasticsurgery.tv”[2], împreună cu o simulare a aspectului pe care l-ar fi avut Michael în absenţa intervenţiilor chirurgicale. Autorul rinoplastiilor lui Michael este chirurgul Steven Hoefflin [3, 4].

♦ Vitiligo. Schimbarea culorii pielii a fost întotdeauna justificată de către artist prin prezenţa afecţiunii cutanate numite vitiligo. În interviul acordat prezentatoarei Oprah Winfrey, Michael a negat că ar fi fost vorba despre o schimbare de aparenţă legată de rasă, aducând ca şi contraexemplu dorinţa persoanelor albe de a-şi schimba culoarea pielii prin bronzare sau tratamente similare. Însuşi artistul a invocat, pentru prima dată în mod oficial, afecţiunea dermatologică ca şi motivaţie a metamorfozei. Vitiligo este o afecţiune cronică şi progresivă, caracterizată prin depigmentarea pielii prin distrugerea  autoimună a melanocitelor, începând de obicei cu zona buzelor, ochilor, mâinilor şi picioarelor.  Biografiile lui Michael atribuie modificările de culoare nu doar prezenţei acestei afecţiuni, ci şi unei alte afecţiuni cu implicaţii asupra aspectului şi tratamentului pielii: lupus, diagnosticat de dermatologul artistului, Arnold Klein, în 1986, simultan cu vitiligo. Prezenţa acestor afecţiuni este justificarea oficială pentru tratamentele de omogenizare a culorii, precum şi pentru aplicarea machiajelor de tip „pancake make-up”, şi a accesoriilor vestimentare prezente încă din perioada timpurie (mănuşile). Nu atât boala, cât mai ales tratamentele, sunt responsabile de modificarea culorii, afirmă doctorul Klein, şi nu un tratament de albire („bleaching”) în scopuri de audienţă. Dealtfel, argumentul publicitar este demontabil şi prin prisma vânzărilor record ale albumului Thriller, ce îl înfăţişa pe Michael pe copertă în ipostaza sa afro-americană. Controversele privind opţiunea depigmentării în detrimentul repigmentării sunt explicate prin apariţia mai târzie a tratamentelor de repigmentare (anii 90). Tratamentul de depigmentare urmat de Michael a cuprins monobenzileter de hidrochinonă, produs care face depigmentarea ireversibilă, şi care poate fi prescris doar persoanelor cu vitiligo (tratamentele de albire cu hidrochinonă simplă administrată topic au efecte temporare şi reversibile)[5].  

Camera hiperbară. Legendele cu privire la obiceiul lui Michael de a dormi într-o cameră hiperbară pentru a-şi prelungi viaţa până la 150 de ani au fost negate de artist, în ciuda fotografiilor ce îl prezentau dormind într-un astfel de dispozitiv[6]. Deşi artistul a calificat, într-unul din interviuri, ipoteza ca absurdă, el a omis să aducă argumentul furnizat de cei ce veneau în apărarea normalităţii lui Michael în perioada „wacko jacko”, şi anume că Micahel ar fi achiziţionat respectivul dispozitiv pentru un spital local. Camera hiperbară este un dispozitiv medical utilizat în medicina de urgenţă în cursul procedurii de HBOT (Hyperbaric Oxygen Therapy) pentru tratamentul unor intoxicaţii (monoxid de carbon) sau altor afecţiuni (arsuri şi alte leziuni cutanate, anemii, infecţii anaerobe, stări critice etc.).  Principiul dispozitivului constă în furnizarea oxigenului 100% la o presiune superioară presiunii atmosferice, cu efecte de hiperoxigenare, vasoconstricţie, inhibiţie a aderenţei leucocitare sau efectelor toxinice etc. Cu toate aceste efecte, astfel de terapii nu s-au dovedit eficiente pentru încetinirea îmbătrânirii, mai mult, testarea aceste intervenţii a dovedit că excesul de oxigenare conduce la convulsii şi alte efecte periculoase, dacă presiunea, temperatura şi alţi parametri nu sunt reglate fin. Astfel de argumente vin în sprijinul poziţiei muzicianului.

Anorexia nervoasă. În sensul tradiţional al termenului, nu au existat niciodată dovezi solide că Michael ar fi suferit de vreo tulburare de comportament alimentar (anorexie nervoasă, bulimie, comportamente de epurare etc.). Cu toate acestea, zvonurile în jurul unei astfel de tulburări au existat, mai ales în contextul în care artistul mânca, conform spuselor apropiaţilor, doar o dată pe zi, şi atunci hrană atent selecţionată: pui, curcan, orez brun, legume. Conform apropiaţilor lui Michael, argumentul pentru alegerea acestor alimente era „preocuparea de a mânca sănătos”. Imaginile din pregătirea turneului „This is it” arată, totuşi, un Michael slab, iar raportul medico-legal menţionează o greutate de 61 de kg, corespunzând, la o înălţime de 1.75 m,  unui  IMC de 19.9. Prezenţa prezumatei anorexii nervoase nu poate fi disociată de urmarea unor tratamente antialgice, anxiolitice sau somnifere, cu posibile efecte asupra apetitului, percepţiei gustului etc.

Propofol şi benzodiazepine. Sfârşitul tragic al megastarului a fost atribuit, conform rapotului medico-legal (‚coroner’s report’), intoxicaţiei acute cu anestezicul propofol, în prezenţa, agravantă, a benzodiazepinelor. Raportul din 26 iunie 2009 menţionează ca ipoteză de deces crima (‚homicide’), aducând ca argumente: administrarea propofolului de către o altă persoană, administrarea anestezicului într-un alt mediu decât cel spitalicesc, în absenţa echipamentului de monitorizare, dozare de precizie şi resuscitare. Conform reconstituirii ultimelor 24 de ore, cardiologul Conrad Murray ar fi cedat rugăminţilor artistului şi i-ar fi administrat 25 de miligrame de propofol împotriva unei insomnii, cu care Michael nu reuşise să lupte cu ajutorul medicamentelor Valium (diazepam), Ativan (lorazepam) şi Versed (midazolam), ultimele două adminstrate de medic intravenos la cererea artistului. Biograful lui Michael, Randy Taraborrelli,  declara că artistul ar fi fost dispus să plătească un milion de dolari pentru un somn bun[7]. Dependenţa de medicamente pare să fi avut rădăcini adânci în trecutul lui Michael, începând cu incidentul de la filmarea reclamei Pepsi din 1984, când combinaţia de fixativ cu material pirotehnic s-a soldat cu aprinderea părului şi arsuri de grad 2, marcând începutul unei lungi perioade de tratamente medicamentoase.

Controverse şi certitudini. Viaţa artistului nu a fost marcată doar de intrigantele şi spectaculoasele aspecte medicale, întreţinute probabil de beneficii comerciale importante, ci şi de aspecte ce au alterat semnificativ imaginea artistului (acuzaţiile de pedofilie), mai mult sau mai puţin legate de apropiatul faliment financiar. Dealtfel, presiunile materiale par a explica efortul prea mare şi stresul asociate pregătirii turneului ‚This is it’, turneu al cărui protagonist a dispărut prematur, alimentând teorii ale conspiraţiei demne de imaginea unui geniu nemuritor. Aproape nimeni nu-l poate vedea pe Michael, nici măcar acum, la un an după, altfel decât plin de viaţă şi energie, fericit pe scenă, şi aducând în jur entuziasm şi fericire, ilustrând perfect rolul a două arte din a căror istorie numele Michael Jackson nu poate lipsi: muzica şi dansul.

 

REFERINŢE

[1]. http://cme.medscape.com/viewarticle/710119
[2]. http://www.celebrityplasticsurgery.tv/the-michael-jackson-nose-history
[3] http://news.bbc.co.uk/2/hi/entertainment/281882.stm
[4] http://www.hoefflin.com/Steven_Hoefflin,_MD,_FACS/News.html
[5] http://www.vitiligoguide.com/famous-people/michael-jackson/
[6]http://www.actressarchives.com/feature/Weirdest-Michael-Jackson-Rumors/Hyperbaric-Sleep-Chamber/
[7]http://edition.cnn.com/2010/SHOWBIZ/Music/06/22/michael.jackson.final.hours/index.html?eref=time_entertainment&fbid=w8yM8RfK7VG



FORUM SI COMENTARII (nu necesita inregistrare)

top
free counters