Sunt dislipidemiile periculoase?

♦ Dislipidemiile sunt cu atât mai periculoase cu cât sunt prezente la persoane care au şi alte afecţiuni: obezitate, diabet, hipertensiune, cardiopatie ischemică etc. Semnificaţia lor este similară cu a altor factori de risc (alimentaţia dezechilibrată, fumatul, consumul de alcool, sedentarismul): cu cât există mai mulţi factori de risc, cu atât probabilitatea unor probleme cardiovasculare creşte.

♦ Un mare studiu realizat pentru a elucida care factori sunt importanţi în apariţia infarctului miocardic acut a arătat că există 9 factori de risc asupra cărora se poate interveni, şi care prezic 90% din cazurile de infarct. Dintre aceştia, cel mai mare impact l-au avut fumatul şi dislipidemia.

♦ Dincolo de riscul propriu-zis al dislipidemiilor, trebuie menţionat că există o mare probabilitate ca atunci când se diagnostichează o dislipidemie să existe şi alte afecţiuni metabolice, precum diabetul zaharat. O problemă metabolică de tipul dislipidemiilor apare rareori singură. Din această observaţie s-a născut şi conceptul de “sindrom metabolic”, un termen medical care desemnează o grupare de boli metabolice asociată cu un risc crescut de apariţie a bolilor cardiovasculare şi diabetului zaharat de tip 2, şi care, în criteriile de diagnostic, cuprinde două tipuri de anomalii ale lipidelor (trigliceridele crescute şi HDL-colesterolul scăzut).

♦ Dincolo de asocierea cu riscul cardiometabolic, este, poate, mai importantă, la descoperirea unei dislipidemii, semnalarea acelui ansamblu mai larg decât dislipidemia în sine, ce conţine adeseori elemente cauzale comune şi consecinţe complexe: rezistenţă la insulină, stare procoagulantă etc. Cu alte cuvinte, o mare parte din bolile metabolice sunt înrudite la nivel de mecanisme biologice: obezitate, diabet tip 2, dislipidemii, boli cardiovasculare, ficat gras etc. Aceasta este profunzimea reală a problemei dislipidemiilor, afecţiuni privite încă cu anumite rezerve, din motive care, în timp, vor fi uitate, la fel cum în prezent s-a uitat că obezitatea era, nu demult, doar un “factor de risc”, iar în prezent este o boală serioasă, epidemică, potenţial gravă.

♦ În ce priveşte tipul dislipidemiilor, sunt, în mod firesc, mai periculoase dislipidemiile cu valori mai depărtate de “normal” decât cele cu valori aproape normale, sau chiar “normale”. O valoare foarte crescută a LDL-colesterolului semnifică, firesc, un risc cardiovascular mai mare decât o valoare uşor crescută, dacă se analizează doar acest parametru. Urmând acelaşi principiu, o valoare foarte crescută a trigliceridelor se asociază cu un risc crescut de pancreatita acută, deşi corelaţia nu este atât de bine demonstrată ca în cazul asocierii dintre LDL-colesterol şi bolile cardiovasculare.

♦ Există şi un al doilea criteriu, la fel de important: proporţia componentelor profilului lipidic (colesterol total, HDL-colesterol, LDL-colesterol, trigliceride). Dar cel mai important criteriu rămâne ansamblul în care se înscrie dislipidemia, mai precis profilul metabolic global al persoanei.

♦ Concluzionând, dislipidemiile sunt de o gravitate variabilă de la om la om, şi importanţa lor trebuie gândită în fiecare caz în parte.

Articole pe aceeaşi temă: Ce sunt dislipidemiile?; Cum se diagnostichează dislipidemiile?; Cum se tratează dislipidemiile?; Ce medicamente se recomandă în dislipidemii?

Cuvinte cheie: dislipidemii, riscuri, risc cardiovascular, cardiometaboli, diabet zaharat, boli de inimă, pancreatită

top