Se vor eticheta carnea roşie şi mezelurile la fel ca pachetele de ţigări? Cuvintele exacte, faptele şi cifrele din spatele breaking news-urilor de astăzi

Autor: Dr. Adrian Copcea, medic primar nutriţionist-diabetolog, Centrul Medical Asteco, Cluj-Napoca.

Este carnea procesată cancerigena? Dar carnea roşie?. “Da” si “probabil” sunt raspunsurile formulate astazi de OMS si publicate in Lancet Oncology în ediţia online din 26 octombrie 2015.

Ziua de astăzi reprezintă un moment important al nutriţiei moderne: numărul dovezilor împotriva consumului de carne roşie şi procesată este acum suficient de mare încât aceste alimente să fie considerate cancerigene. Mai precis astăzi s-a comunicat gradarea riscului cărnii roşii şi procesate din punct de vedere ştiinţific la nivel 1 şi 2A (ceea ce reprezintă date ştiinţifice de cel mai înalt nivel) de către Agenţia Internaţională pentru Studiul Cancerului (IARC, International Agency for Research on Cancer), printr-un vot la nivelul grupului de lucru, format din 22 de specialişti din 10 ţări. Concluziile reuniunii de la Lyon sunt publicate în The Lancet Oncology ediţia online, urmând a fi parte a Monografiilor IARC. IARC este o agenţie a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Documentul face o analiză a datelor ştiinţifice disponibile până în prezent şi se referă concret la două categorii analizate. Una este carnea roşie: vită, viţel, porc, miel, oaie, cal şi capră. Cealaltă este carnea procesată, definită ca acel tip de carne prelucrată prin sărare, afumare, conservare, fermentare sau alte procese destinate gustului sau conservării. N.R. în limba română termenul care defineşte carnea prelucrată în scopul conservării este: MEZEL. Autorii menţionează că datele cu privire la carnea procesată cuprind în general, dar nu exclusiv, sortimente de porc sau vită, în termenul “carne procesată” incluzându-se şi alte sortimente, inclusiv de pui.

În raport cu aceste informaţii, comisia a formulat explicit următoarele verdicte: “sunt suficiente date pentu a afirma că pentru oameni carnea procesată este cancerigenă” (textual: “there is sufficient evidence in human beings for the carcinogenicity of the consumption of processed meat”) şi “sunt date limitate pentru a afirma că pentru oameni carnea roşie este cancerigenă” (textual: “there is limited evidence in human beings for the carcinogenicity of the consumption of red meat”). (referinţa 1).

Documentul de 2 pagini prezintă un rezumat al informaţiilor ştiinţifice care au dus la aceasta concluzie, inclusiv metaanaliza din 2011 a lui Chan care a concluzionat că fiecare 100 de grame de carne roşie şi fiecare 50 de grame de mezeluri cresc riscul de cancer colorectal cu 17% respectiv 18%. În sprijinul formulării finale a concluziilor sunt luate în considerare şi mecanismele prin care carnea roşie se asociază cu cancerul, fiind menţionate explicit compuşii N-nitrozo (NOC, N-nitroso compounds), care, nota nutritionistcluj.ro, se formează din nitriţi (prezenţi în mezeluri), hidrocarburile policiclice aromate (PAH) – prezente în cantitate maximă în anumite tipuri de prelucrare (prăjire, grătar, în general prelucrarea la temperaturi înalte). Nivelul de dovezi privind mecanismele este considerat de autori puternic în cazul cărnii roşii şi moderat în cazul mezelurilor, fiind menţionate studii de asociere cu leziuni preneoplazice (adenoame), genotoxicitate, stres oxidativ.

Formularea finală asumată de grupul de lucru este următoarea: carnea roşie este probabil cancerigenă (“probably carcinogenic to humans, group 2A”) iar carnea procesată este cancerigenă (“carcinogenic to humans, group 1”).

O menţiune personală în analiza ştirilor de astăzi: nutriţia este, în această epocă, un subiect complex prin multitudinea componentelor prezente în alimente, inclusiv cele utilizate în procesarea cărnii, motiv pentru care informaţiile de valoare din lumea ştiinţifică merită luate în considerare. Motivul pentru am considerat o astfel de ştire ca cea de astăzi importantă este că ea reprezintă, ca majoritatea momentelor de răscruce din nutriţia ştiinţifică, un moment în care suficiente date s-au acumulat într-o direcţie. Asumarea unei astfel de poziţii, precum poziţionarea unor grupe de alimente ca fiind “cancerigene” sau “probabil cancerigene” se face având la bază o complexitate de date ştiinţifice analizate cu un minim risc de erori şi cu o putere statistică suficientă pentru a generaliza anumite suspiciuni. Contestatarii documentului de astăzi au menţionat deja rezerve privind cauzalitatea, acest aspect fiind atins doar sub forma dovezilor de mecanism (“mechanistic evidence”), mai precis prin studierea posibilelor mecanisme în cazul în care există deja o suspiciune provenită din constatările epidemiologice de asociere.

Autor: Dr. Adrian Copcea, Centrul Medical Asteco Cluj-Napoca, www.astecomedical.ro. Publicat: 26 octombrie 2015.

 

Referinţa 1: Véronique Bouvard, Dana Loomis, Kathryn Z Guyton, Yann Grosse, Fatiha El Ghissassi, Lamia Benbrahim-Tallaa, Neela Guha, Heidi Mattock, Kurt Straif on behalf of the International Agency for Research on Cancer Monograph Working Group. Carcinogenicity of consumption of red and processed meat. Lancet OncolPublished Online October 26, 2015 http://dx.doi.org/10.1016/S1470-2045(15)00444-1. Link: http://www.thelancet.com/journals/lanonc/article/PIIS1470-2045%2815%2900444-1/fulltext

Referinţa 2: Doris S. M. Chan,1 Rosa Lau,1 Dagfinn Aune,1 Rui Vieira,1 Darren C. Greenwood,2 Ellen Kampman,3 and Teresa Norat1. Red and Processed Meat and Colorectal Cancer Incidence: Meta-Analysis of Prospective Studies. PLoS One. 2011; 6(6): e20456. *Link: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3108955/

top