trafic.ro ranking

trafic.ro Pastele făinoase şi pâinea: o nemeritată “proastă reputaţie” | Nutritionist Cluj

Pastele făinoase şi pâinea: o nemeritată “proastă reputaţie”

Din motive puţin înţelese, în România dieta Atkins şi dietele hipoglucidice (‘low-carb’ până la keto) se confundă cu un tip de alimentaţie sănătoasă, deşi acestea sunt fie intervenţii medicale pentru boli precum epilepsia, fie intervenţii nemedicale disperate, de obicei urmate din proprie iniţiativă. Eliminarea sau reducerea carbohidraţilor fără supraveghere medicală este una din intervenţiile cele mai proaste şi, paradoxal, mai atractive din portofoliul persoanelor nespecializate care fac recomandări de nutriţie.

Ce sunt carbohidraţii?

Carbohidraţii sau glucidele (prescurtat în prescripţiile de diabet zaharat HC, de la hidrocarbonaţi) sunt substanţe nutritive care au ca principal rol furnizarea de energie pentru organism, în particular pentru creier, care este dependent de glucoză. În afară de carbohidraţi, există doar alte două clase de componente alimentare care furnizează energie (calorii): proteinele şi grăsimile (lipidele). Acestea formează, împreună cu glucidele, categoria macronutrienţilor, numite astfel datorită faptului că trebuie consumate în cantităţi mari (de la zeci de grame în sus).

De ce trebuie să consumăm carbohidraţi?

Carbohidraţii sunt necesari organismului în primul rând ca sursă de energie. Organismul este dotat cu un întreg arsenal biologic pentru degradarea, absorbţia şi transportul carbohidraţilor în organism, incepând de la anticiparea meselor până la descompunerea la cele mai simple molecule, utilizate în absolut toate celulele organismului în metabolismul energetic (furnizarea şi stocarea permanentă a energiei necesare pentru orice situaţie, de la activităţile biologice de bază, precum bătăile inimii până la eforturi fizice mari). O listă simplificată cu substanţe pe care le avem “în dotare” pentru prelucrarea glucidelor cuprinde: amilaza salivară şi pancreatică, enzimele intestinale (lactaza, zaharaza, maltaza), proteinele membranare transportoare de glucoză, pompe de sodiu şi potasiu, inductorii, catalizatorii şi substraturile lanţurilor metabolice: glicoliza, gluconeogeneza, glicogenoliza; hormonii implicaţi în metabolismul glucidic: insulina, glucagonul, hormonii incretinici; neuromediatorii foamei şi saţietăţii, substanţele cu funcţie de senzor, şi multe altele. Această listă simplificată ar trebui să fie un reper bun pentru orice persoană care vrea să renunţe la carbohidraţi că nu va face altceva decât să forţeze organismul să-şi găsească alte soluţii pentru funcţionare decât cele cu care este atât de înzestrat genetic.

Ce tipuri de carbohidraţi este bine să consumăm?

Abia la această întrebare (“ce”) şi nu la întrebarea (“dacă”) să consumăm carbohidraţi, merită să cunoaştem câteva detalii “tehnice”, pentru că nu toţi carbohidraţii sunt la fel. Din acest punct de vedere, se disting, în cea mai simplă şi răspândită clasificare, două mari categorii: zaharurile şi amidonoasele. Zaharurile sunt glucidele simple (glucoza, fructoza, zahărul, lactoza), iar amidonoasele sunt glucidele complexe din cereale, cartofi, orez, paste făinoase, porumb, şi alte produse făinoase. Amidonoasele sunt indicate în orice tip de alimentaţie sănătoasă, iar diferite populaţii apelează la diferite surse de glucide complexe ca bază a alimentaţiei (pastele făinoase în Italia, orezul în China etc.). Toate sursele corecte de informare în nutriţie menţionează acest tip de glucide (inclusiv pâinea) ca şi componentă principală a alimentaţiei. Americanii ştiu că trebuie că baza alimentaţiei să cuprindă “starchy foods” (termen a cărui traducere din engleză este “amidonoase”), francezii ştiu că este bine ca mesele să cuprindă “féculents”. Dealtfel, orice piramidă a alimentaţiei sănătoase are la bază grupa glucidelor complexe, inclusiv diferitele piramide îndrăgite de promotorii alimentaţiei sănătoase: piramida USDA, piramida alimentaţiei mediteraneene,  şi chiar piramide alimentare mai puţin cunoscute: piramida antiinflamatorie promovată de Doctor Oz, piramidele anti-aging şi multe altele.

Câţi carbohidraţi mi-a prescris nutriţionistul?

Această întrebare merită adresată oricărei persoane care face prescripţii de nutriţie. Desigur, medicii nutriţionişti (diabetologi) serioşi vă vor explica la fiecare consultaţie de nutriţie care este ponderea carbohidraţilor pe care v-a recomandat-o, fie sub formă de grame (pentru a verifica îndeplinirea condiţiei minime de funcţionare corectă a creierului şi a metabolismelor, şi anume 130 grame pe zi), fie sub forma procentuală din calorii, fie ambele. Este deosebit de important cât la sută din calorii vor proveni din carbohidraţi, dacă prescripţia are ca scop modificarea greutaţii (atât slăbitul cât şi creşterea în greutate).

Este indicată dieta hipoglucidică în diabetul zaharat?

Toate prescripţiile nutriţionale corecte pentru persoanele cu diabet zaharat (cu sau fără insulină) menţionează un număr de grame de carbohidraţi pe zi, potrivit atât pentru controlul greutăţii cât şi pentru echilibrul glicemic. Această cantitate este calculată în general pentru a întruni principiile de bază ale regimului de diabet, desigur, corelat cu tratamentul non-insulinic sau insulinic. Cu toate acestea, deşi încă se utilizează, greşit, termenul de “regim hipoglucidic” pentru regimul alimentar din diabetul zaharat, dieta hipoglucidica nu este indicată în diabetul zaharat, decat in anumite situatii clar justificate de un medic specialist. Regimul corect în diabet este un regim normoglucidic, exact ca în cazul persoanelor făra diabet, însă cu un control al cantităţii totale de glucide pe zi, fie calculat, în linii mari de pacient, fie indicat, în mod simplificat, de medicul diabetolog sub forma unor cantităţi de pâine, fructe etc.

Dar nu îngraşă pâinea şi pastele făinoase?

Nu. Această concepţie este un mit, din păcate, destul de luat în serios în România. Pâinea şi pastele făinoase sunt componente alimentare absolut permise în orice intervenţie corectă de nutriţie, cu singura condiţie de a avea un control asupra cantităţilor. Pentru simplificare, o porţie de 150 grame paste făinoase gătite nu “îngraşă” mai mult decât 40 de grame de cereale, iar o felie de pâine de 40 de grame “îngraşă” mai puţin decât o cană cu lapte de 1.5%, pentru a alege două repere puţin discutate din această perspectivă.

Atunci de ce spune toată lumea să nu mâncăm pâine şi paste făinoase?

Nu toată lumea spune să eliminăm pâinea şi pastele făinoase din alimentaţie. Acea “toată lumea” nu cuprinde în general decât pseudo-nutriţionişti care recomandă dieta hipoglucidică şi Atkins ca şi cum ar fi “sănătoasă”, sau alte persoane nespecializate, în general din ţări cu cultură nutriţională minimă, în rândul cărora, se număra, din păcate, şi România. Pentru a alege o sursă plăcută de opinii din alte regiuni geografice, vă recomand un scurt şi plăcut forum in care, pornind de la întrebarea: “de ce chinezii mănâncă atât de mult orez şi nu se îngraşă?”, am găsit un răspuns simplu şi la obiect, de la un cititor oarecare: “because carbs don’t make you fat”.

Autor: dr. Adrian Copcea, medic specialist nutriţionist-diabetolog
Publicat: 07 mai 2011 @NutritionistCluj.Ro

Linkuri utile şi linkuri plăcute:

1. Piramida antiinflamatorie de la Doctor Oz Show

2. Forum: “How do chinese people eat so much rice yet i rarely see an overweight china man?”

3. Starches. The diabetes food pyramid

4. Clasificarea dietelor



  • dr. Ionel Bratu ::: comentariu pe forum :

    Am fost foarte bucuros sa gasesc aceasta declaratie ferma impotriva dietelor hipoglucidice. Din tot ce am citit pana acum acestea sunt deosebit de periculoase pentru sanatate, mai ales pe termen lung. Totusi trebuie sa recunosc ca eu insumi am ramas din facultate cu ideea ca la diabetici trebuie redus consumul de glucide complexe. In timpul rezidentiatului insa am citit mai multe despre dieta diabeticului si am constat cu surprindere ca oficial nu exista o astfel de recomandare. Mi-a ramas o mare neclaritate: a existat o vreme cand s-a recomandat in Romania dieta hipoglucidica sau e doar o lipsa de informare a medicilor (cum a fost şi în cazul meu)?

  • Dr. A. Copcea ::: comentariu pe forum :

    @Doctor Ionel Bratu. Va multumesc pentru intrebare, care imi da ocazia sa clarific termenul: dieta hipoglucidica. Explicatia folosirii termenului in Romania este ca pentru multe persoane, controlul aportului de glucide (de exemplu 200 grame/zi) poate insemna o cantitate mai mica decat cantitatea consumata in mod uzual (de exemplu 250-300 grame). Astfel, dieta ar putea fi numita “hipoglucidica”. Termenul este impropriu, deoarece oficial dieta hipoglucidica este o dieta in care sub 45% din calorii provin din glucide, ceea ce nu se recomanda in diabet, unde, ca si in populatia generala, se recomanda o dieta NORMOGLUCIDICA, cu 45-65% calorii provenite din glucide. Astfel, termenul hipoglucidic, folosit si in Romania, nu s-a utilizat cu acest sens, de a reduce ponderea carbohidratilor din 100%, ci doar cantitatea absoluta. Personal, pe scrisorile medicale scriu “regim alimentar adaptat glucidic”, corect se mentioneaza si nivelul caloric si cantitatea totala de glucide pe zi (de exemplu: 2000 kilocalorii – 250 grame glucide/zi). Referitor la glucidele complexe, se recomanda ca macar jumatate din glucide sa fie cele din paine, cartofi, orez, paste fainoase, mamaliga, mazare, fasole, chiar si mai mult. Restul de glucide pot proveni din fructe, legume, lapte. In Romania nu s-a recomandat niciodata oficial dieta hipoglucidica (care ar fi si hiperlipidica si hiperproteica), ci doar s-a utilizat termenul pentru a semnala faptul ca trebuie sa existe un control al cantitatii de glucide. Va multumesc mult pentru intrebare!

FORUM SI COMENTARII (nu necesita inregistrare)

top
free counters