trafic.ro ranking

trafic.ro Mazărea şi fasolea: permise sau interzise în diabet? | Nutritionist Cluj

Mazărea şi fasolea: permise sau interzise în diabet?

Cuprins: definiţie leguminoase, clasificare, caracteristici nutriţionale, glucide (carbohidraţi) şi fibre, proteine şi locul în regimul vegetarian, motivaţii pentru încadrarea ca interzise sau premise în diabetul zaharat.  

Definiţii, clasificare şi terminologie.

Mazărea şi fasolea aparţin familiei de alimente numite “leguminoase”, alături de linte, bob, năut şi speciile înrudite, a căror traducere în limba română este uneori dificilă (Tabel 1). Termenul de ‘leguminoase’ face aluzie la caracteristicile nutriţionale mai apropiate de ale legumelor, deşi în realitate, aceste alimente sunt, din punct de vedere botanic, fructe (sub formă de păstăi). ‘Leguminoasele uscate’ este un termen mai frecvent folosit în medicină şi nutriţia medicală, referindu-se specific la boabe (care se încadrează ca şi categorie nutriţională aparte, inclusiv în terminologia engleză: “pulses”), dar şi nu la păstăile care le conţin. 

Tabel 1. Leguminoasele (“păstăioasele”), denumiri.

Română

Engleză Latină 
Fasole (general), Fasole uscată Beans, Dry beans Phaseolus spp.
Fasole Kidney bean, Pinto bean, Navy bean, Haricot bean Phaseolus vulgaris
Mazăre (general) Peas Pisum spp.
Bob Broad bean, horse bean, field bean Vicia fava spp.
Năut Chickpea Cicer arietinum
Fasole cu ochi (alte traduceri: fasoliţă, fasole pestriţă) Cowpea, Black eyed pea Vigna unguiculata (italiana: fagiolo dall’ochio, franceză: niébé)
Mazăre de Angola Pigeon pea

Cajanus cajan

Linte Lentil Lens culinaris
Mazăre de pământ Earth pea Vigna subtereanea
Măzăriche Vetch Vicia sativa

 

Este soia o leguminoasă?

Oficial, nu. Deşi soia (Glycine max) împarte caracteristici comune cu leguminoasele, şi în multe articole de nutriţie este inclusă alături de acestea (inclusiv prin terminologie – soybean, soya beans), în clasificările oficiale ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (prin FAO, Food and Agriculture Organization), soia nu este inclusă la leguminoase, alături de mazăre şi fasole, ci la oleaginoase, plante din care se extrage uleiul vegetal, alături de floarea-soarelui, rapiţă etc.

Caracteristici nutriţionale ale leguminoaselor

Mazărea, fasolea şi speciile înrudite, sunt un tip aparte de legume, prin conţinutul particular, atât în macronutrienţi (proteine, lipide, carbohidraţi) câ şi şi micronutrienţi. Astfel: conţinutul de proteine este ridicat, de asemenea conţinutul în carbohidraţi şi fibre solubile, în timp ce conţinutul de lipide este scăzut. Din punct de vedere al vitaminelor, mineralelor şi altor micronutrienţi, acest grup de alimente se remarcă printr-un conţinut mare de vitamine (A, C, K, anumite vitamine de grup B: B1, B6, acid folic), minerale (cupru, fier, magneziu, mangan).

Proteinele din leguminoase şi locul lor în regimul vegetarian

Deşi conţinutul de proteine este ridicat, leguminoasele nu pot acoperi în totalitate necesarul organismului în aminoacizi, întrucât anumiţi aminoacizi esenţiali (care nu pot fi procuraţi decât prin alimentaţie) lipsesc. Astfel, din punct de vedere nutriţional, proteinele din leguminoase sunt incomplete, sau, în altă terminologie, cu “valoare biologică redusă”. Cel mai bun exemplu în acest sens este lipsa aminoacidului esenţial lizină din mazăre. Pe de altă parte, faptul că o proteină este incompletă nu înseamnă că un regim corect nu poate fi alcătuit, pentru persoane care optează pentru regim vegetarian sau chiar vegan. Astfel, anumite asocieri pot contrabalansa deficienţa leguminoaselor. Un exemplu clasic este consumul de mazăre împreună cu orezul, care aduce o cantitate adecvată de lizină.

Carbohidraţii din mazăre şi fasole

Conţinutul de carbohidraţi din mazăre, fasole şi alte leguminoase este mare, comparativ cu alte legume. Astfel, în tabelele din România care prezintă conţinutul în calorii, glucide, lipide şi proteine, la rubrica glucide (carbohidraţi) sunt trecute cantităţi mari de glucide, de ordinul 45-50% (de ex. tabelele Societăţii Române de Nutriţie). Aceasta este justificarea pentru care, în numeroase cabinete de diabetologie din România, încă se face recomandarea evitării consumului de mazăre şi fasole de către persoanele cu diabet zaharat tip 2. În realitate, aceste date se referă la conţinutul per substanţă uscată, tradus, pentru100g aliment brut cu un conţinut de apă de 60-80%, într-un un conţinut de 3-4 ori mai mic, în jurul valorii de 15-20% glucide per 100 grame. În stare brută, uscată, cu un conţinut redus de apă de 10-15%, procentul de glucide este în jur de 60%. Dincolo de aceste cifre, care pot fi derutante pentru pacienţii cu diabet în contorizarea carbohidraţilor, prepararea influenţează major conţinutul de glucide. Tabelele furnizate de cele mai mari instituţii pe plan mondial redau conţinutul în carbohidraţi rezumat în tabelul 2.

Tabel 2. Conţinutul în carbohidraţi (glucide) al leguminoaselor uscate, brut şi preparat

 

Aliment. 100 g Conţinut glucide,(HC)
Mazăre (brut) 60
Mazăre boabe (după preparare, fierbere) 21
Fasole (brut) 63
Fasole (conservă) 15
Fasole (după preparare, fierbere) 20
Linte (brut) 60
Linte (după preparare, fierbere) 20

Mazărea şi fasolea: permise sau interzise în diabet?

Dincolo de conţinutul în carbohidraţi, un alt element influenţează major răspunsul glicemic la leguminoase: conţinutul ridicat de fibre. Astfel, ca şi în alte situaţii, un conţinut mai mare de fibre, aşa cum se constată pentru mazăre şi fasole (în jur de 7 grame fibre / 100 grame aliment, respectiv aproximativ 15-20% din necesarul zilnic de fibre în alimentaţia zilnică) scade indicele glicemic. Din acest motiv, leguminoasele se numără printre alimentele cu indice glicemic mic, ceea ce constituie un avantaj în diabetul zaharat tip 2 şi în diabetul de sarcină. Chiar şi în dietele de larg consum, acest avantaj este bine popularizat, spre exemplu în dieta Montignac.

În concluzie

Mazărea şi fasolea sunt permise în toate tipurile de diabet zaharat. Conţinutul ridicat în glucide în stare brută nu este o motivaţie corectă pentru interzicerea consumului, însă conţinutul ridicat chiar şi după preparare le indică drept o categorie de inclus în rândul alimentelor la care trebuie contorizat conţinutul în glucide (carbohidraţi), fie el pentru încadrarea in totalul carbohidraţilor zilnici, indicat de medicul diabetolog în diabetul tip 2, fie pentru ajustarea dozelor de insulină în diabetul tip 1.

Autor: Dr. Adrian Copcea, medic specialist diabetolog-nutriţionist.
Copyright: www.NutritionistCluj.Ro. Publicat: 07 aprilie 2011

REFERINŢE:

Food and Agriculture Organization (FAO): Pulses and derived products

Canada’s Agricultural Policy Framework

Radu Popovici: Pe scurt despre leguminoase (cu fotografii)

Sfatul medicului: leguminoasele

Leguminoasele uscate (pulses), pagina de wikipedia (engleză)



  • ovidiu ::: comentariu pe forum :

    Dar in steatoza sunt permise?

  • Dr. A. Copcea ::: comentariu pe forum :

    Sunt si permise, si exista si beneficii documentate in steatoza hepatica.

  • ovidiu ::: comentariu pe forum :

    Si totusi, in alte materiale se sustine ca si fasolea si mazarea sunt grele pentru ficat si se recomanda evitarea lor. Nu mai inteleg nimic…

  • Dr. A. Copcea ::: comentariu pe forum :

    @Ovidiu. Nu trebuie sa va mire contradictiile de care va izbiti, mai ales in domeniul indicatiilor de nutritie. Nu cunosc niciun argument importiva consumului de mazare in steatoza hepatica, dimpotriva, am revizuit in 3 tratate straine subiectul, si nu am gasit niciun argument privind evitarea, ci dimpotriva.

  • ovidiu ::: comentariu pe forum :

    Si fasolea?

  • Mihaela ::: comentariu pe forum :

    Buna ziua,

    Nu inteleg concluzia dumneavoastra. Spuneti ca sunt permise in diabet, si va refeti la starea bruta, iar apoi continuati cu : “însă conţinutul ridicat chiar şi după preparare le indică drept o categorie de inclus în rândul alimentelor la care trebuie contorizat conţinutul în glucide “. Asta ce inseamna pana la urma?

    Va multumesc

  • Dr. A. Copcea ::: comentariu pe forum :

    @Mihaela. Aveti dreptate, fraza mea este mai greu de inteles. Este mai simplu prin comparatie cu painea. La fel cum si painea este un aliment cu continut ridicat de glucide (50%), si trebuie consumata intr-o cantitate controlata , din acest motiv (de exemplu 150-200 grame pe zi), si mazarea gatita este un aliment cu continut mare de glucide (aproximativ 15-20%, in portia de mazare fiarta), si trebuie consumata intr-o anumita cantitate (de exemplu 150 grame pe zi, in stare gatita). O situatie asemanatoare este in cazul orezului, care in stare bruta (in punga) are un continut de 80% glucide, iar in farfurie un continut de aproximativ 20% glucide. Chiar daca este un pic mai complicat rationamentul, concluzia acestui articol este ca aceste alimente (leguminoasele: mazare, fasole) se pot consuma, dar nu in orice cantitate, ci in cantitati controlate, ceea ce este, dealtfel, si mai usor pentru aceste alimente. Poate voi reformula concluzia cand voi aveam putin timp, daca suna neclar. Va multumesc pentru intrebare/semnalare.

  • Maron Marie ::: comentariu pe forum :

    Stimate d-le dr., sint vegana de > 10 ani, ma antioxidez drastic + am o sanatate si o conditie fizica excelenta la cei 42 de ani pe care-i am. Soia contine TOTI AA esentiali ! Pot sa va spun din proprie experienta ca, din pacate, prin specializari nu se invata si faptul ca populatiile vegane traiesc (mult) mai mult si mai sanatos decit cele omnivore ! De ce sa le spunem asa ceva pacientilor, ca raminem fara obiectul muncii ? Nicidecum ! Capac la toate, prin prepararea termica a produselor alimentare de origine animala, proteinele trec in forma “DEXTRO”, greu asimilabila, in vreme ce la proteinele vegetale, fenomenul este intilnit la < 50% dintre acestea. Concluzia fireasca ? Ar fi bine ca % alimentelor crude sa cam fie dominant / exclusiv ! Va doresc tot binele din lume !

  • Dr. A. Copcea ::: comentariu pe forum :

    @Maron Marie. In primul rand, nu am apreciat fraza dumneavoastra, pe care o reproduc prin copiere “De ce sa le spunem asa ceva pacientilor, ca raminem fara obiectul muncii?”, pe care sigur ca as putea sa o comentez, dar cred ca cititorii acestui site nu asteapta de la mine replici la astfel de discutii. In al doilea rand, este deplasata aprecierea dumneavoastra referitoare la ce se invata in specializari, e ca si cum aveti acces la anumite informatii la care medicii nu au acces, ceea ce nu pare foarte plauzibil. Cel putin referitor la speranta de viata as fi extrem de curios la ce studii va referiti, si unde ati gasit publicate aceste rezultate. In rest, niciodata nu am combatut veganismul, si as putea sa va trimit ce am publicat si in numeroase articole pe exact acest site, referitor inclusiv la acceptarea acestui tipar nutritional in ghidurile internationale, inclusiv pentru gravide, sub supraveghere medicala. Dincolo de acestea, argumentele dumneavoastra au figurat in comentariu, este motivul pentru care l-am si pastrat. Va doresc un weekend placut, si astept in continuare cu mare interes comentariile dumneavoastra, cu singura rugaminte de a nu le face pe ton tendentios, pentru ca nu acesta este specificul acestor pagini. Un weekend placut! Dr. A. Copcea

  • Cristina ::: comentariu pe forum :

    Buna ziua, am tot gasit in diferite articole, poate erau toate copy paste :), ca pentru diabetici se recomanda o cana de fasole boabe fiarta pe zi, de orice culoare, sau combinate, pentru scaderea colesterolului, si reglarea zaharului din sange. Intrebarea mea este daca aceasta informatie este adevarata sau nu…adica daca ii ajuta intr-adevar pe diabetici o cana de fasole fiarta pe zi. Va multumesc.

  • Dr. A. Copcea ::: comentariu pe forum :

    @Cristina. Daca pacientului ii place fasolea, nu e nicio problema. Daca nu ii place fasolea, nu vad niciun motiv ca o persoana sa inceapa sa manance fasole fiarta zilnic pentru ca scrie pe Internet.

  • maria ::: comentariu pe forum :

    Buna ziua.
    Imi pare bine ca am gasit site-yl Dvs, mai ales ca va putem adresa intrebari .Sotul meu are diabet tip 2, face tratament cu Reneos . M-ar interesa daca poate consuma dovleac copt , nu am gasit nici o referire la acest aliment .Va multumesc.

  • Dr. A. Copcea ::: comentariu pe forum :

    @Maria. Nu sunt motive sa nu consume dovleac copt, cum nu sunt nici sa nu consume struguri sau alte alimente care au un continut mai mare de glucide. Cel mai simplu test este masurarea glicemiei inainte, si la 2 ore dupa consumul de dovleac copt. Daca glicemia creste mult (peste 180-200), atunci doza de Reneos poate fi mai mare inaintea acestui consum.

  • maria ::: comentariu pe forum :

    Va multumesc pt.raspuns.

  • vicuilie ::: comentariu pe forum :

    alunele sant bune pentru diabet tip 2 si in ce masura

  • vicuilie ::: comentariu pe forum :

    1. Alimente permise, indiferent de cantitate:

    zarzavaturi: rosii, fasole verde,spanac, ardei gras, conopida, castraveti, praz,bame, salata, dovlecei, morcovi, ridichi, sfecla, ceapa uscata, usturoi, loboda, stevie, untisor, papadie,andive, varza, ciuperci, vinete;
    fructe: lamai, caspuni, cirese, pepene, afine;
    lapte si branzeturi: cas, branza de vaci, cascaval, sviter;
    carne: pasare, vaca, vitel, miel, porc, sunca, piftie, mezeluri, conserve de carne;
    peste: proaspat sau conservat;
    oua – sa fie proaspete, nu mai mult de unul pe zi;
    grasimi: unt, ulei, margarina, slanina;
    smantana si frisca: sa fie proaspete, dar nu mai mult de 150 g zilnic;
    nuci, alune – 4-5 bucati pe zi;
    bauturi: nealcoolice fara zahar (cu indulcitori), ceai, cafea, apa minerala, precum si vin alb, tuica si coniac, dar cu moderatie.
    2. Alimente permise, care necesita cantarire:

    paine: alba si graham;
    fainoase: cartofi, paste fainoase, orez, gris;
    lactate:branza de vaci, iaurt;
    fructe: zmeura, agrise, mure, fragi, mere, caise, visine, gutui, portocale;
    fasole boabe, mazare boabe;
    mamaliga pripita fiarta.
    Persoanele cu diabet trebuie sa manance cate putin, dar des (5 – 6 mese pe zi), la ore fixe, iar cina sa fie cu cel putin doua ore inainte de culcare. De asemeni, trebuie sa faca minim 30 – 60 minute pe zi de exercitii fizice usoare sau mers pe jos.

  • Dr. A. Copcea ::: comentariu pe forum :

    @Vicuilie. In niciun caz slanina nu este indicata in diabet “indiferent de cantitate”, asa cum scrie in mesajul care este luat, probabil de pe Internet, la fel este cazul pentru margarina, ulei, cascaval etc. Acestea sunt alimentele care nu contin glucide (zaharuri), ceea ce nu inseamna ca pacientul cu diabet poate manca oricate grasimi. Dimpotriva, diabetul este o boala care face necesara o atentie particulara bolilor de inima, pentru care nu se indica “indiferent de cantitate” grasimile, in special cele animale.

  • Dr. A. Copcea ::: comentariu pe forum :

    @Vicu Ilie. Alunele sunt bune in masura in care persoana nu consuma cantitati mari, si nu are probleme mari de greutate. In general 20-25 grame de alune, nuci, fistic, migdale, arahide pot fi incluse zi de zi in alimentatia persoanei cu diabet tip 2, este chiar indicat.

  • marius ::: comentariu pe forum :

    Va salut! La diabet tip 1 este vreo problema daca in loc de o masa de 50 de glucide mancam numai desert .se face insulina pt 50 glucide sau se creste doza de insulina? Va multumesc !

  • Dr. A. Copcea ::: comentariu pe forum :

    @Marius. La diabetul tip 1 se face insulina corespunzator cu glucidele, indiferent ca provin din masa sau din desert sau din ambele. Deci, daca desertul se incadreaza tot in 50 de glucide, pentru care exista o anumita doza, nu trebuie insulina suplimentara.

FORUM SI COMENTARII (nu necesita inregistrare)

top
free counters